Harta site Adauga la favorite
 
 

Ordinul MSPnr.914/2006 - pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le Óndeplinească un spital Ón vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare.

ORDIN nr. 914 din 26 iulie 2006 (*actualizat*)


pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizaţiei sanitare de funcționare


(actualizat până la data de 22 septembrie 2006*)


EMITENT:     MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE


-----------------

    *) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 695 din 15 august 2006. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt pana la data de 22 septembrie 2006 cu modificările şi completările aduse de <LLNK 12006 1144 50GF01   0 40>ORDINUL nr. 1.144 din 15 septembrie 2006.


 

    Având în vedere prevederile <LLNK 12006    95 10 202 175 66>art. 175 alin. (1) al titlului VII "Spitale" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii,


    în temeiul <LLNK 12006   862 20 301   0 33>Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice,


    vazand Referatul de aprobare al Direcţiei de sănătate publica nr. E.N. 2.450/2006,


 

    ministrul sănătăţii publice emite următorul ordin:


 

    ART. 1

    Se aproba normele privind condiţiile pe care trebuie sa le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, prevăzute în anexele nr. 1-4.


    ART. 2

    Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.


    ART. 3

    Autoritatea de sănătate publica, Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice, ministerele cu reţea sanitară proprie, autorităţile de sănătate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti, inspectiile sanitare de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, spitalele publice şi private vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.


    ART. 3^1

    La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abroga orice alte prevederi contrare.


--------------

    Art. 3^1 a fost introdus de <LLNK 12006 1144 50GF02   0 58>art. I pct. 1 din ORDINUL nr. 1.144 din 15 septembrie 2006 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 22 septembrie 2006.


 

    ART. 4

    Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.


 

                          Ministrul sănătăţii publice,


                           Gheorghe Eugen Nicolaescu


 

    Bucureşti, 26 iulie 2006.

    Nr. 914.

 

    ANEXA 1

 

                                 NORME


    privind procedura de autorizare sanitară de funcţionare a spitalului


 

    ART. 1

    Spitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridică, care furnizează servicii medicale.


    ART. 2

    Indiferent de forma de proprietate, spitalul trebuie sa solicite şi sa detina autorizaţie sanitară de funcţionare.


    ART. 3

    Autorizarea sanitară de funcţionare a spitalelor se efectuează de către autorităţile de sănătate publica judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu procedurile prevăzute în prezentele norme.


    ART. 4

    În sensul prezentelor norme următoarele notiuni se definesc după cum urmează:


    1. autorizarea sanitară a spitalului reprezintă procesul de analiza şi investigatie sanitară ce are ca rezultat emiterea autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru spitalul care îndeplineşte din punct de vedere tehnic şi juridic condiţiile prevăzute în prezentele norme pentru punerea în funcţiune şi desfăşurarea activităţii de asistenta spitaliceasca şi sanatoriala;


    2. autorizaţia sanitară este un act tehnic şi juridic, eliberat de autoritatea locală de sănătate publica pentru un spital, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ori de punere în funcţiune a activităţii de asistenta spitaliceasca şi sanatoriala în acel spital;


    3. viza anuala reprezintă actul de constatare, eliberat în scris de autoritatea locală de sănătate publica, privind respectarea conformitatii cu autorizaţia sanitară, eliberata anterior spitalului;


    4. programul de conformare reprezintă un plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, prin prevederile autorizaţiei sanitare, de către spital, sub controlul autorităţii de sănătate publica, în scopul respectării prezentelor norme.


    ART. 5

    Documentele necesare pentru solicitarea autorizaţiei sanitare sunt:


    a) cerere;

    b) dosar tehnic, care va cuprinde: planul dimensionat cu structura interioară, dotările necesare desfăşurării activităţii supuse autorizării, prezentarea circuitelor functionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilatiei, temperaturii ambiante, schita reţelelor de utilităţi sau modul de asigurare a acestora (apa potabilă, apa calda menajera, evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice, evacuarea deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea desfasurata);


    c) dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitară.


    ART. 6

    (1) Cererea de autorizare şi dosarul tehnic se depun la autoritatea de sănătate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, în raza căreia se găseşte spitalul.


    (2) În termen de 20 de zile de la înregistrarea cererii autoritatea de sănătate publica are obligaţia sa soluţioneze solicitarea în baza referatului de evaluare întocmit de specialiştii proprii.


    ART. 7

    În urma evaluării spitalului solicitarea se poate soluţiona astfel:


    a) se eliberează necondiţionat autorizaţia sanitară de funcţionare;


    b) se eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare, condiţionat de realizarea programului şi calendarului de conformare stabilit în autorizaţie;


    c) nu se eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare, iar solicitantul este informat în scris privind neconformităţile cu dispoziţiile legale pe care se întemeiază refuzul de a emite autorizaţia sanitară de funcţionare.


    ART. 8

    (1) Autorizaţia sanitară de funcţionare are valabilitate, pe durata sa, atât timp cat:


    a) sunt respectate condiţiile igienico-sanitare prevăzute de autorizaţia sanitară de funcţionare, prezentele norme şi legislaţia în vigoare aplicabilă;


    b) sunt menţinute elementele declarate în dosarul tehnic, condiţiile de structura funcţională şi cele care se referă la obiectul de activitate din solicitarea iniţială pentru care a fost emisă autorizaţia.


    (2) Autorizaţia sanitară de funcţionare a spitalului se vizează anual de către autoritatea de sănătate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti.


    (3) Între doua vize anuale, în cazul în care elementele care au stat la baza autorizării se modifica, spitalul va cere autorităţii de sănătate publica locale demararea procedurilor în vederea emiterii unei noi autorizaţii sanitare de funcţionare.


    (4) Inspecţia sanitară de stat poate proceda la retragerea autorizaţiei sanitare de funcţionare în cazul oricărei modificări a obiectului de activitate şi a structurii functionale a spitalului fata de ceea ce este prevăzut în autorizaţia sanitară de funcţionare sau în cazul nerespectării programului de conformare.


    ART. 9

    (1) Din momentul retragerii autorizaţiei sanitare de funcţionare activitatea pentru care a fost eliberata autorizaţia sanitară de funcţionare se suspenda.


    (2) Pentru reluarea activităţii reprezentantul legal al spitalului solicita autorităţii de sănătate publica judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, procedura de evaluare în vederea autorizării, iar activitatea va fi reluată după emiterea noii autorizaţii sanitare de funcţionare.


 

 

    ANEXA 2

 

                              NORME

          privind organizarea funcţională generală a spitalului


 

    ART. 1

    Conform normativelor pentru spitale, lista principalelor grupe şi funcţiuni (sectoare), respectiv lista unităţilor functionale componente (compartimente), este următoarea:


 

    A. Sector spitalizare

    A1. Secţii medicale cu paturi compuse din unităţi de îngrijire


    A2. Unitate de spitalizare de o zi (după caz)


    A3. Serviciul de primire şi externare a bolnavilor


 

    B. Sector ambulatoriu (pentru pacienti neinternati)


    B1. Cabinete de consultaţii şi tratamente


    B2. Compartiment de evidenta medicală, programare, informare


 

    C. Servicii tehnico-medicale de diagnostic şi tratament


    C1. Sector de intervenţii - tratamente aferente bolnavilor spitalizati


    C1a) Bloc operator

    C1b) Serviciu de anestezie şi terapie intensiva (AŢI)


    C1c) Bloc de naşteri

    C2. Sector de investigaţii - explorari functionale (comun pentru bolnavi spitalizati şi ambulatorii)


    C2a) Laborator de analize medicale

    C2b) Laborator de radiodiagnostic

    C2c) Laborator de explorari functionale


    C2d) Laborator de anatomie patologica


    C2e) Laborator de medicina nucleara (după caz)


    C3. Sector de terapie (pentru bolnavi spitalizati şi ambulatorii)


    C3a) Serviciu de urgente

    C3b) Serviciu de recuperare medicală şi fizioterapie


    C3c) Compartiment de epurare renala


    C3d) Compartiment de radioterapie (după caz)


    C3e) Compartiment de psihoterapie şi ergonomie (după caz)


    C3f) Alte compartimente de terapie specială în funcţie de structura medicală a spitalului


    C4. Servicii tehnico-medicale auxiliare (nu se adresează direct pacientilor)


    C4a) Serviciu de sterilizare centrala


    C4b) Farmacie

    C4c) Banca (punct) de sânge, bănci de tesuturi (după caz)


    C4d) Prosectura (morga)

 

    D. Servicii gospodăreşti

    D1. Bucatarie, oficii alimentare şi depozite de alimente


    D2. Spalatorie şi depozite de lenjerie


    D3. Statie de dezinfecţie (centrala de paturi)


 

    E. Conducere medicală şi administraţie


    E1. Conducere medicală

    E2. Birouri administrative

    E3. Serviciu de evidenta medicală şi arhive


    E4. Compartiment de prelucrare a informaţiilor şi documentelor


    E5. Sala de întruniri

 

    F. Servicii anexe pentru personal

    F1. Vestiare pentru personalul medical şi tehnic


    F2. Punct de documentare medicală (biblioteca)


 

    G. Spaţii sociale şi anexe pentru pacienti, apartinatori, vizitatori


    G1. Garderoba


    G2. Serviciu de informaţii şi relaţii


    G3. Bufet şi puncte de vânzare (florarie, cadouri, ziare)


    G4. Diverse prestaţii - frizerie, coafura, posta (după caz)


    G5. Capela (după caz)

 

    H. Servicii tehnico-utilitare

    H1. Centrale şi staţii tehnice

    H1a) Centrala termica

    H1b) Uzina de apa şi hidrofor


    H1c) Post de transformare şi grup electrogen


    H1d) Centrale de ventilaţie şi tratare a aerului


    H1e) Centrala frigorifica (după caz)


    H1f) Staţii pentru oxigen, aer comprimat, alte fluide medicinale


    H1g) Centrala telefonica

    H1h) Staţii pentru comunicare interna (TV cu circuit închis, căutare de persoane, radioficare)


    H1i) Staţii de pompare şi tratare efluenti


    H1j) Staţii tehnice pentru maşini ascensoare


    H1k) Staţii tehnice aferente unor echipamente medicale


    H1l) Alte staţii tehnice aferente instalaţiilor (puncte de distribuţie, camere tablouri electrice, galerii de vizitare etc.)


    H2. Dispecerate pentru supraveghere, control şi avertizare asupra functionarii echipamentelor şi instalaţiilor (după caz)


    H3. Serviciu de întreţinere şi service aparatura (ateliere)


    H4. Depozite diverse

    H5. Statie de colectare şi tratare a deşeurilor solide


    H6. Garaje

    H7. Control poarta

    ART. 2

    (1) Organizarea spatial-funcţională a spitalelor în ansamblu, precum şi cea a fiecăruia dintre sectoarele şi compartimentele componente se fac ţinându-se seama de:


    a) categoriile de utilizatori;

    b) specificul activităţilor;

    c) conditionari tehnologice impuse de aparatura medicală şi echipamentele (instalaţiile) utilizate; şi


    d) criterii de igiena şi asepsie.

    (2) Atât la proiectarea, cat şi la amenajarea spitalului se recomanda aplicarea simultană a criteriilor de organizare spatial-funcţională, ceea ce conduce la un model general de zonare, model valid atât la spitalele generale, cat şi la unele spitale de specialitate, după cum urmează:


    - zona "curata" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: cu compartimente adresate numai pacientilor spitalizati, cu cerinţe severe privind igiena şi asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulaţia principala a spitalului, include:


    a) blocul operator, serviciul AŢI, blocul de naşteri, sterilizarea centralizata;


    b) secţiile medicale cu paturi;

    - zona "murdara" (sau cu subzone "murdare") din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: este incadrata astfel întrucât constituie zona de interfata a spitalului în relaţia cu serviciile tehnice şi de prestaţii ale localităţii, cu unităţile furnizoare de materiale şi produse, cu diverse reţele edilitare. Aceasta zona cuprinde compartimente strict separate de zonele cu cerinţe de asepsie, închise accesului pacientilor şi altor categorii de personal în afară celui propriu, amplasate uzual la demisolul (parterul) clădirilor spitaliceşti, precum şi în construcţii anexe izolate, şi include următoarele:


    a) unele servicii tehnico-medicale (prosectura, farmacie);


    b) zona gospodareasca;

    c) servicii tehnice;

    - zona "neutra" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: este incadrata astfel întrucât reprezintă interfata spitalului, pe componenta medicală, în relaţia cu pacientii, apartinatorii şi vizitatorii şi are deschidere directa spre căile de circulaţie auto şi pietonale din zona publica a incintei spitaliceşti. Compartimentele încadrate în aceasta zona se recomanda a fi amplasate la parter sau mezanin şi includ:


    a) serviciul de urgenta;

    b) secţia de spitalizare de o zi;

    c) ambulatoriul spitalului;

    d) serviciul de primire - internari şi externari;


    - zona "intermediara" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare: compartimentele grupate în aceasta zona ocupa poziţii intermediare în ierarhia bazată pe condiţii igienico-sanitare, cu precizarea ca zona laboratoarelor şi zona administraţiei sunt segregate accesului pacientilor sau apartinatorilor, cu excepţia spaţiilor de relaţii (punctul de recoltare şi, respectiv, secretariatul), şi se vor amplasa periferic fata de zonele de circulaţie principale ale acestor utilizatori. Zona neutra include următoarele compartimente şi servicii:


    a) laboratoarele;

    b) serviciul centralizat şi unităţile de explorari functionale;


    c) serviciul centralizat şi unităţile de roentgendiagnostic;


    d) administraţia şi serviciile anexe pentru personal.


 

    ANEXA 3

 

                                NORME

              privind structura funcţională a compartimentelor


                        şi serviciilor din spital


 

    CAP. I

    Organizarea secţiilor medicale

 

    Secţia medicală de spitalizare

    ART. 1

    Secţiile medicale de spitalizare asigura cazarea şi îngrijirea curenta a bolnavilor pe perioada internării în spital. Indiferent de profilul medical, secţiile de spitalizare au o structura funcţională asemănătoare, cu excepţia celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari şi copii mici) şi a celei de obstetrica-ginecologie (compartimentul obstetrica fiziologica şi nou-născuţi).


    ART. 2

    Secţia medicală de spitalizare va fi amplasata de preferinta pe un singur nivel. Se accepta amplasarea pe doua niveluri a secţiilor mari, care au în componenta compartimente relativ autonome.


    ART. 3

    În componenta unei secţii medicale de spitalizare intra următoarele categorii de spaţii:


    a) saloanele pacientilor şi dotările sanitare aferente;


    b) încăperi pentru asistenta medicală;


    c) încăperi pentru deservirea pacientilor;


    d) camera de garda cu grup sanitar şi dus;


    e) diverse spaţii pentru activităţile gospodăreşti ale sectiei.


    ART. 4

    În spitalele clinice pot fi amenajate spaţii suplimentare, destinate activităţilor didactice (studenţilor şi cursanţilor care isi desfăşoară practica medicală sau specializarea la patul bolnavului).


    ART. 5

    Salonul pentru pacienti adulti se va conformă următoarelor cerinţe:


    a) capacitate maxima de 6 paturi în saloane curente şi maximum doua paturi în rezerve;


    b) arie utila minima de 7 mp/pat în saloane curente, 8 mp/pat în rezerva;


    c) cubaj de 20 mc/pat de aer, în caz de ventilaţie naturala.


    ART. 6

    (1) Dotarea minima sanitară aferentă salonului va include:


    a) la saloanele cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (dus, WC, lavoar);


    b) la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu, comun la doua saloane (dus, WC, lavoar);


    c) la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar);


    d) un dus la 15 asistaţi când saloanele nu sunt prevăzute cu duşuri. Sălile de duşuri pot fi grupate pe unităţi de îngrijire.


    (2) Pentru grupa de varsta 3-6 ani, secţia pediatrie, se prevăd grupuri sanitare comune.


    ART. 7

    Următoarele dotări minime sunt obligatorii în salon:


    a) priza de oxigen la doua paturi;


    b) corp de iluminat, priza şi sonerie la fiecare pat;


    c) pat şi noptiera cu dulap la fiecare pat;


    d) o masa cu scaune la fiecare salon.


    ART. 8

    (1) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi după cum urmează:


    a) favorabilă sau acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest;


    b) se va evita orientarea ferestrelor spre nord şi nord-est (vanturi dominante reci);


    c) se poate accepta orientarea spre vest şi sud-vest, în cazul asigurării unei protecţii corespunzătoare a ferestrelor fata de excesul de insorire.


    (2) Conditionarile privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la secţiile de spitalizare de bolnavi acuti (durata mica de spitalizare: 10-12 zile) şi la saloanele la care se face tratarea aerului (climatizare).


    ART. 9

    (1) La amenajarea salonului se vor avea în vedere şi următoarele criterii:


    a) paturile vor fi aşezate paralel cu frontul ferestrei şi vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;


    b) distanta dintre doua paturi nu va fi mai mica de 0,70 m;


    c) distanta dintre pat şi peretele exterior va fi de cel puţin 0,80 m;


    d) distanta dintre pat şi peretele paralel pe care se afla lavoarul va fi de minimum 1,30 m.


    (2) Pentru cel puţin un pat dintr-un salon, circulaţia libera aferentă va permite stationarea şi deplasarea în carucior pentru persoanele cu handicap.


    ART. 10

    În mod curent pentru activităţi medicale din secţie se vor prevedea următoarele spaţii:


    a) sali pentru tratamente-pansamente, fiecare cu suprafata de 16-18 mp;


    b) cabinete de consultaţii, fiecare cabinet cu suprafata de 12-14 mp, amplasate numai la intrarea în secţie;


    c) spaţii de lucru pentru asistenţi medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor (monitorizare, dacă este cazul), cu anexe pentru depozitarea instrumentarului şi medicamentelor;


    d) încăperi pentru conducerea medicală a sectiei: medic-şef, asistent-şef, raport de garda, secretariat;


    e) grupuri sanitare şi vestiare pentru personal;


    f) pentru unele dintre profilurile medicale, în cadrul sectiei se mai pot prevedea şi alte spaţii pentru activităţi medicale: camere pentru investigaţii, tratamente speciale, sali de intervenţie chirurgicala cu anexele respective şi alte dotări în funcţie de specificul specialitatii.


    ART. 11

    Încăperile necesare pentru deservirea pacientilor din componenta sectiei:


    a) oficiul alimentar cu anexele sale şi sala de mese;


    b) camera pentru activităţi de zi şi primirea vizitatorilor, în funcţie de spaţiile disponibile;


    c) camera de baie (după caz şi grupul de duşuri, dacă sunt soluţionate centralizat).


    ART. 12

    Obligatoriu, în componenta sectiei vor intra următoarele spaţii pentru activităţile gospodăreşti:


    a) camera de spalare-sterilizare a plostilor şi a altor recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 de paturi;


    b) spaţiu de colectare a rufelor murdare şi boxa de curăţenie;


    c) depozit de lenjerie curata.


    ART. 13

    (1) În fiecare secţie de spitalizare se desemnează o subzona septica care la nevoie sa permită izolarea şi cohortarea pacientilor contagiosi şi dependenti de echipamentele sectiei sau imunodeficienti, cu respectarea precautiilor de izolare.


    (2) La spitalele clinice se recomanda diferentierea pe circulaţie separată a zonei spaţiilor destinate învăţământului şi conducerii medicale a sectiei de zona saloanelor pentru bolnavi.


    ART. 14

    (1) Secţiile medicale pot fi organizate în sistemul unităţilor de îngrijire.


    (2) O secţie de spital poate cuprinde 2-4 unităţi de îngrijire, din care cel puţin una va fi destinată izolarii pacientilor cu risc septic.


    (3) Unitatea de îngrijire include o grupare de saloane şi/sau de rezerve pentru bolnavi, cu un număr constant de paturi, pentru care asistenta medicală este acordată de o echipa compusa din 5-6 asistenţi medicali, 2-3 ingrijitoare, repartizate pe ture, echipa fiind coordonata de un medic. În funcţie de profilul medical al spitalului, capacitatea unei unităţi de îngrijire poate varia între 20 şi 35 de paturi.


    ART. 15

    În sistemul de organizare a secţiilor pe unităţi de îngrijire, anexele medicale şi gospodăreşti ale sectiei vor fi repartizate pe unităţi de îngrijire (câte un cabinet medical, o sala de tratamente-pansamente, un post pentru asistenţi medicali, un spaţiu de igienizare, o camera de zi etc.), rămânând comune spaţiile conducerii sectiei, oficiul alimentar, 1-2 încăperi destinate investigatiilor şi tratamentelor speciale.


 

    CAP. II

    Organizarea sectiei de pediatrie

 

    ART. 16

    (1) Îngrijirea pacientilor copii se face obligatoriu în compartimente distincte în funcţie de varsta: grupa sugari şi copii de 1-3 ani, grupa copii preşcolari (3-6 ani) şi grupa copii şcolari (6-14 ani).


    (2) Compartimentul destinat unei grupe de varsta constituie o unitate de îngrijire relativ autonomă, în cadrul căreia pe lângă spaţiile de spitalizare, conformate după specificul vârstei, se mai prevăd:


    a) o parte din spaţiile de asistenta medicală (cele de supraveghere şi tratament specific);


    b) o parte din spaţiile de deservire a bolnavilor (individualizate după varsta pacientilor);


    c) un spaţiu de curăţenie.


    ART. 17

    (1) Compartimentul pentru copii şcolari va fi organizat în mod asemănător cu unitatea de îngrijire pentru bolnavii adulti, astfel încât saloanele, cu grupurile sanitare aferente (separate pe sexe), vor fi identic conformate, dimensionate şi mobilate şi vor fi prevăzute cu anexe medicale şi gospodăreşti.


    (2) În cadrul compartimentului va fi desemnat un sector septic incluzând 1-2 saloane sau rezerve (fiecare cu grup sanitar propriu) care sa permită izolarea şi cohortarea pacientilor.


    (3) În plus, compartimentele pentru copii şcolari vor fi dotate cu o camera de zi, care se va amenaja pentru activităţi şcolare.


    ART. 18

    (1) Compartimentul pentru copii preşcolari (3-6 ani) va cuprinde sistemul de cazare, care va fi adaptat vârstei, în grupări de 3-4 saloane de 2-4 copii, prevăzute cu grup sanitar comun sau separat pe sexe, cărora li se afectează un post de supraveghere pentru asistenţi medicali.


    (2) În cadrul compartimentului, 1-2 saloane (cu grupuri sanitare distincte) se vor specializa pentru cazurile care necesita izolare şi cohortare epidemiologica.


    (3) În amenajarea saloanelor pentru aceasta grupa de varsta se va tine seama de următoarele criterii:


    a) suprafata utila/pat în salon va fi de minimum 6 mp;


    b) peretele salonului orientat spre postul asistentului medical va fi parţial vitrat securizat;


    c) dimensiunile mobilierului şi ale obiectelor sanitare vor fi adaptate vârstei.


    (4) În cadrul compartimentului se vor mai prevedea: o camera de tratamente-pansamente proprie, un spaţiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu) şi un număr de rezerve pentru copiii care se interneaza cu mamele.


    (5) Dacă mărimea compartimentului o justifica, se poate amenaja un spaţiu de joaca pentru copiii necontagiosi.


    ART. 19

    Compartimentul pentru sugari şi copii de 1-3 ani va fi organizat astfel:


    a) se va organiza în sistemul nucleelor cu 2-3 camere (compartimentate în boxe) de 4-6 paturi, prevăzute cu un grup sanitar de igienizare şi grupate la un post de supraveghere al asistentilor medicali;


    b) unul din nuclee va fi destinat cazurilor care necesita izolare şi cohortare epidemiologica;


    c) suprafata utila/pat în camera va fi de 4-5 mp;


    d) toţi pereţii vor fi vitrati în partea superioară, pentru control vizual;


    e) în fiecare camera se va prevedea o cada cu dus de mana pentru imbaiere;


    f) pentru copiii care se interneaza cu mamele se prevăd rezerve având dotări sanitare specializate pentru mama şi pentru copil;


    g) se accepta amplasarea în afară compartimentului, dar în cadrul sectiei, a unor saloane pentru mamele care isi alapteaza copiii.


    ART. 20

    Compartimentul pentru sugari şi copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul grupelor de varsta, va avea anexe medicale şi gospodăreşti proprii, iar accesul dinspre exterior va fi soluţionat în sistem filtru.


    ART. 21

    În cadrul sectiei de pediatrie se mai amplaseaza următoarele categorii de spaţii pentru asistenta medicală:


    a) unitate specializată (nucleu) de terapie intensiva, cu configuraţia prevăzută la art. 27;


    b) unitate specializată pentru îngrijirea prematurilor (după caz), având în componenta saloane separate pentru cazurile cu potenţial septic şi pentru cele fără potenţial septic;


    c) încăperi pentru consultaţii, investigaţii şi tratamente speciale;


    d) cabinete pentru medici şi anexe pentru personalul medical auxiliar;


    e) spaţii pentru conducerea sectiei (după caz).


    ART. 22

    (1) Pentru hranirea sugarilor şi a copiilor de 1-3 ani, în secţiile de pediatrie se amenajeaza o bucatarie specializată ("biberonerie" sau "bucatarie de lapte"), organizată şi conformata adecvat capacităţii sectiei.


    (2) Spaţiile componente ale bucatariei de lapte se dimensioneaza ţinând seama de echipamente; alcătuirea lor urmăreşte fluxul tehnologic:


    a) primirea, spalarea şi sterilizarea biberoanelor, canitelor, linguritelor;


    b) prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte;


    c) umplerea biberoanelor, racirea, distribuţia acestora;


    d) anexe pentru depozitare;

    e) camera asistenţei dieteticiene.

    (3) Biberoneria va avea dotările sanitare specifice activităţilor desfăşurate (autoclava, chiuveta, frigider, aragaz, masa destinată biberoanelor murdare, masa destinată biberoanelor sterile, casolete de transport etc.).


    Secţia (subsectia) de obstetrica fiziologica şi nou-născuţi (maternitate)


    ART. 23

    (1) Secţiile de obstetrica-ginecologie din spitalele generale mici şi mijlocii se organizează pe subsectii complet separate, de obstetrica şi, respectiv, de ginecologie, pentru care se prevăd anexe medicale, de deservire a pacientilor şi gospodăreşti distincte.


    (2) În spitalele mari sau în cele de specialitate, pentru cele doua profiluri se constituie secţii diferite.


    ART. 24

    Funcţionarea sectiei poate fi organizată în oricare dintre următoarele 3 moduri:


    a) compartimente medicale distincte pentru mame şi nou-născuţi, în care asistenta pentru mame se face similar cu cea pentru celelalte categorii de pacienti adulti, iar pentru nou-născuţi se soluţionează în sistemul de pediatrie la compartimentul sugari. Cele doua compartimente vor avea propriile anexe medicale, de deservire şi gospodăreşti specializate. Între cele doua compartimente se amplaseaza spaţiile pentru alaptare, utilizate în comun;


    b) sistemul nucleelor (respectiv al unităţilor de îngrijire) mixte pentru mame şi nou-nascutii acestora; un nucleu este compus din doua saloane pentru mame (cu câte 3-5 paturi), cu dotările sanitare aferente, care flancheaza doua saloane (dotate corespunzător) pentru nou-născuţi şi un spaţiu de lucru pentru asistenţi medicali (care, dimensionat ca atare, este utilizat în unele variante de organizare ca spaţiu de alaptare);


    c) sistemul "rooming-în" sau de cazare a mamei şi nou-nascutului în acelaşi salon (fie în rezerve individuale, fie în saloane pentru doua mame cu copiii lor), cu spaţii corespunzător dimensionate şi dotări sanitare specializate;


    d) în sistemele prevăzute la lit. b) şi c), anexele medicale şi de deservire, specializate pentru cele doua categorii de pacienti, se amplaseaza grupat în cadrul unităţii de îngrijire.


    ART. 25

    (1) Indiferent de sistemul de cazare adoptat, pentru cazurile cu risc se vor diferentia compartimente (nuclee) distincte, atât pentru mame, cat şi pentru nou-născuţi.


    (2) Pentru cazurile de obstetrica patologica se amenajeaza saloane distincte, grupate, atât în compartimentul aseptic, cat şi în cel septic.


    (3) Uneori cazurile de obstetrica patologica se pot amplasa în secţia/subsectia de ginecologie.


    ART. 26

    (1) Secţia de obstetrica va fi amplasata la acelaşi nivel şi în legatura directa cu blocul de naşteri şi sala de operaţii pentru cezariene, recomandat fiind ca circuitul respectiv sa fie distinct de căile de circulaţie comune ale spitalului.


    (2) La spitalele generale mici şi mijlocii, blocul de naşteri se poate amplasa chiar în secţia (subsectia) de obstetrica.


    Serviciul de primire-internare a bolnavilor


    ART. 27

    Acest serviciu se organizează ca serviciu unic pe spital şi are rolul de a asigura:


    a) efectuarea formelor de internare;


    b) examinarea medicală şi trierea epidemiologica a bolnavilor pentru internare;


    c) prelucrarea sanitară a bolnavilor în funcţie de starea lor fizica; şi


    d) echiparea bolnavilor în îmbrăcămintea de spital.


   ART. 28

    Amplasarea serviciului de primire-internare se face în legatura directa cu accesul principal în spital, servicul de urgenta şi, după caz, serviciile de spitalizare de o zi, epurare renala, chimioterapie, întreruperi de sarcina.


    ART. 29

   Componentele functionale ale serviciului de primire-internare sunt:


    a) unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare;


    b) compartimentul de examinari medicale, care include cabinete de consultatie specializate;


    c) unitatea de igienizare sanitară;


    d) unitatea de gestiune a hainelor şi efectelor de spital;


    e) unitatea de externare.


    ART. 30

    Unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare cuprinde în structura:


    a) spaţiul de asteptare prevăzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienti adulti şi pacienti copii;


    b) 2-3 birouri conexate între ele şi prevăzute cu amenajări pentru relaţia cu publicul (ghisee sau tejghea cu boxe).


    ART. 31

    (1) Compartimentul de examinari medicale cuprinde cabinetele de consultatie, specializate după profiluri medicale, cu spaţiile de asteptare şi grupurile sanitare aferente.


    (2) În spitalele generale este obligatoriu cel puţin câte un cabinet medical pentru următoarele profiluri medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie şi adulti.


    ART. 32

    (1) Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari şi spitalele de specialitate se determina în funcţie de capacitatea secţiilor cărora li se adresează.


    (2) Pentru specialitatea pediatrie, numărul de cabinete nu va fi mai mic de:


    a) pana la 150 de paturi: 1 cabinet;


    b) peste 150 de paturi: 2 cabinete;


    c) peste 300 de paturi: 3 cabinete.


    (3) Pentru specialitatea obstetrica-ginecologie, numărul de cabinete nu va fi mai mic de:


    a) pana la 50 de paturi: 1 cabinet cu doua boxe;


    b) pana la 200 de paturi: 2 cabinete;


    c) peste 200 de paturi: 3 cabinete.


    (4) Pentru secţiile de adulti, numărul de cabinete nu va fi mai mic de:


    a) pana la 200 de paturi: 1 cabinet;


    b) pana la 400 de paturi: 2 cabinete;


    c) peste 400 de paturi: 3 cabinete.


    ART. 33

    (1) Spaţiul de asteptare pentru pediatrie:


    a) va fi separat de spaţiul de asteptare pentru adulti;


    b) va fi prevăzut cu următoarele amenajări:


    - filtru de triaj epidemiologic;

    - boxa de izolare destinată pacientilor copii depistati cu afecţiuni contagioase - fiecare boxa de izolare va avea grup sanitar propriu şi acces direct în exteriorul spitalului.


    (2) La spitalele mari de pediatrie se vor amenaja 2-3 boxe de izolare.


    ART. 34

    Unitatea de igienizare sanitară:

    1. va cuprinde filtre de prelucrare sanitară cu grupuri sanitare aferente (prevăzute cu dus sau baie, după caz), separate pe sexe şi pe cele trei categorii de pacienti: copii, parturiente/ginecopate, adulti;


    2. la pediatrie spaţiul de igienizare se compartimenteaza: pentru grupa 0-2 ani şi pentru grupa 2-14 ani, accesul făcându-se direct din cabinetele de consultaţii;


    3. în filtrele de igienizare se prevăd boxe pentru lenjerie şi efecte curate de spital.


    ART. 35

    (1) Păstrarea hainelor bolnavilor pe perioada internării se face într-un depozit de efecte compartimentat, bine ventilat, legat direct de spaţiile de igienizare, dar şi de unitatea de externare.


    (2) Depozitul de efecte va avea dotările corespunzătoare.


    Unitatea de externare

    ART. 36

    (1) Unitatea de externare se compune dintr-un spaţiu prevăzut cu boxe de imbracare, separate pe sexe şi distincte pentru copii şi nou-născuţi.


    (2) Dacă externarea se face centralizat, unitatea se amplaseaza în afară circuitului de internare, dar în legatura cu depozitul de haine de oraş şi cu biroul de întocmire a documentelor de spitalizare.


    Serviciul de urgenta

    ART. 37

    În funcţie de tipul de spitale, serviciul de urgenta va fi organizat sub forma de unităţi de primire urgente (UPU) sau compartimente de primire urgente (CPU).


    a) Unitatea de primire urgente reprezintă o structura unica, cu personal propriu, destinată primirii, triajului clinic, investigatiilor, diagnosticului şi tratamentului urgentelor critice şi necritice sosite cu mijloacele de transport ale serviciului de ambulanta sau cu alte mijloace de transport. Unitatea de primire urgente se va organiza în cadrul spitalelor regionale, judeţene şi clinice de urgenta.


    Structura minima va avea următoarele componente functionale:


    - spaţiu de triaj clinic la intrarea în UPU;


    - spaţiu pentru primirea, stabilizarea şi monitorizarea pacientilor aflaţi în stare critica;


    - spaţiu/spaţii destinate primirii, investigarii, tratamentului şi monitorizarii pacientilor care nu se afla în stare critica;


    - spaţiu/spaţii destinate internării de scurta durata a pacientilor;


    - depozit pentru materiale şi medicamente;


    - anexe social-sanitare;

   - spaţii pentru personal (medici, asistenţi medicali).


    b) Compartimentul de primire urgente este o structura unica, cu personal propriu sau cu personal component al liniilor de garda, destinată primirii, triajului clinic, investigatiilor, diagnosticului şi tratamentului urgentelor critice şi necritice sosite cu mijloacele de transport ale serviciului de ambulanta sau cu alte mijloace de transport.


    Compartimentul de primire urgente se va organiza în cadrul spitalelor municipale, orăşeneşti, precum şi în cadrul spitalelor clinice sau de specialitate.


    Structura minima va avea următoarele componente functionale:


    - spaţiu pentru triaj clinic la intrare în CPU;


    - spaţiu pentru primirea, stabilizarea şi monitorizarea a cel puţin unui pacient în stare critica;


    - spaţiu/spaţii destinate primirii, investigarii şi tratamentului pacientilor;


    - anexe social-sanitare.

-----------------

    Art. 37 a fost modificat de <LLNK 12006 1144 50GF02   0 58>art. I pct. 2 din ORDINUL nr. 1.144 din 15 septembrie 2006 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 800 din 22 septembrie 2006.


 

    ART. 38

    Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va permite colaborarea directa cu serviciul de internari, precum şi legături rapide cu blocul operator, serviciul de terapie intensiva, serviciile de roentgendiagnostic şi explorari functionale, laboratorul de analize medicale.


    Compartimentul de spitalizare de o zi


    ART. 39

    Compartimentul de spitalizare de o zi:


    a) se organizează în spitale mijlocii şi mari, pentru o capacitate de 2-3% din numărul de paturi al spitalului, dar minim pentru 12 paturi;


    b) în cadrul compartimentului, după caz, se pot amplasa distinct şi unităţi de epurare renala, de întreruperi de sarcina, chimioterapie;


    c) se amplaseaza în apropierea accesului principal, în legatura cu serviciul ambulatoriu, cu serviciul de urgenta şi cu circuitele principale care fac legatura cu serviciile tehnico-medicale.


    ART. 40

    În compartimentul de spitalizare de o zi:


    a) cazarea pacientilor în compartiment se face în saloane de 2-3 paturi şi rezerve;


    b) aferent acestor saloane se prevăd:


    - cabinet de consultaţii şi tratamente (eventual sala de mici intervenţii);


    - post de lucru pentru asistenţi medicali;


    - mic oficiu alimentar;

    - grupuri sanitare;

    - boxe de lenjerie şi de curăţenie etc.


    Sectorul ambulatoriu

    ART. 41

    Sectorul ambulatoriu propriu spitalului acorda servicii medicale, în specialitatile pe care este profilat, pentru pacienti a căror condiţie nu impune sau nu mai impune internarea.


    ART. 42

    În structura funcţională a ambulatorului de spital se amenajeaza:


    a) cabinete de consultatie (în specialităţi din profilul spitalului şi în specialităţi conexe cu acestea);


    b) camere pentru pansamente şi tratamente curente;


    c) spaţii de asteptare aferente cabinetelor;


    d) birou de programare şi evidenta a pacientilor;


    e) trusa pentru medicamente specifice (după caz);


    f) anexe pentru personalul medical;


    g) grupuri sanitare şi boxa pentru curăţenie.


    ART. 43

    (1) Dimensiunea pentru cabinetele de consultatie sau camerele de tratamente curente este cuprinsă între 16 şi 24 mp şi va fi diferenţiată după activităţile specifice.


    (2) Numărul de cabinete şi anexele acestora sunt determinate de numărul de consultaţii ce se preconizeaza a se acorda pentru fiecare specialitate.


    (3) Pentru dimensionarea spaţiilor de asteptare se ia în calcul încărcarea la orele de vârf, considerând o arie utila de 1,00-1,50 mp/pacient adult şi, respectiv, 1,50-2,00 mp/pacient copil cu un insotitor.


    (4) Spaţiile de asteptare şi grupurile sanitare pentru copii se izoleaza de cele ale adulţilor.


    ART. 44

    Sectorul ambulatoriu poate fi accesibil după cum urmează:


    a) direct din exterior, situaţie în care va fi dotat cu anexe specifice (garderoba, punct de informaţii şi control acces, cabine telefonice);


    b) din holul intrării principale a spitalului, caz în care pacientii vor beneficia de toate serviciile şi anexele prevăzute pentru vizitatori şi insotitori.


    ART. 45

    Amplasarea sectorului ambulatoriu în cadrul spitalului va permite legături uşor accesibile cu serviciile de investigaţii-explorari şi tratamente, precum şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.


    Blocul operator

    ART. 46

    Blocul operator grupează toate sălile de operaţii necesare diverselor specialităţi (profiluri) medicale. În spitalele generale, profilurile medicale care utilizează blocul operator sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia şi arsii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia şi serviciul de urgenta.


    ART. 47

    În funcţie de numărul de paturi chirurgicale şi ţinând seama de specificul activităţilor medicale, pentru unele secţii (compartimente) se pot prevedea sali de operaţii proprii în afară blocului operator centralizat, cum este cazul pentru secţia de obstetrica-ginecologie, secţia de oftalmologie, secţia de ORL, compartimentul de arsi, serviciul de urgenta.


    ART. 48

    Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numărului necesar de sali de operaţie, se face prin raportare la numărul de paturi din secţiile şi compartimentele cu profil chirurgical care îl utilizează:


    a) o sala de operaţie pentru 30-35 de paturi chirurgicale;


    b) o sala de operaţie pentru 25 de paturi pentru specialităţi chirurgicale (transplant, arsi).


    ART. 49

    În funcţie de mărimea şi structura medicală a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2-10 sali de operaţie.


    ART. 50

    La proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua în considerare următoarele recomandări:


    a) pentru spitalele mici şi mijlocii se recomanda gruparea salilor de operaţie într-un singur bloc operator;


    b) în spitalele mari şi foarte mari, mai ales în cele multiprofilate, se recomanda amenajarea de 2-3 blocuri operatorii distincte şi specializate, amplasate mai aproape de secţiile respective de spitalizare.


    ART. 51

    (1) Blocul operator poate fi sectorizat, chiar şi în spitalele de mărime mijlocie, prin separarea în bloc septic şi bloc aseptic, cu tratare diferenţiată a salilor de operaţie şi a anexelor medicale în ceea ce priveşte măsurile de asepsie.


    (2) În cazul blocurilor operatorii cu o singura sala de operaţie, se vor aplica prescripţiile normelor Ministerului Sănătăţii Publice privind ordinea de efectuare a operaţiilor septice şi, respectiv, aseptice.


    ART. 52

    Amenajarea spatial-funcţională pentru blocurile operatorii diferă după mărimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 sali de operaţie, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 sali de operaţie.


    ART. 53

    Un bloc operator mic se compune din următoarele categorii de spaţii:


    a) spaţii medicale: 2-4 sali de operaţie cu anexele aferente:


    - spalator-filtru pentru chirurgi;


    - spalator pentru instrumente, prevăzut cu ghiseu pentru transferul instrumentelor murdare;


    - spaţiu de pregătire a bolnavului;


    - spaţiu de pregătire a materialelor (după caz);


    - spaţiu pentru trezirea pacientilor (comun sau compartimentat în boxe);


    - camera de odihna pentru medici;

    - camera de lucru pentru asistenţi medicali;


    - laborator pentru determinări de urgenta;


    - sala de aplicare a protezelor gipsate, cu anexe pentru pregătirea feselor (după caz);


    - camera de protocol operator;

    - camera pentru medici anestezisti;


    b) spaţii gospodăreşti:

    - boxa pentru depozitarea materialelor sterile şi farmaceutice;


    - depozit de aparate;

   - spaţiu de depozitare a targilor şi carucioarelor;


    - boxa pentru curăţenie şi colectare - evacuarea obiectelor murdare (rufe, deşeuri);


    c) spaţii de control şi filtrare a acceselor:


    - filtru pentru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare pentru targa);


    - filtru pentru personalul medical (separat pe sexe), cuprinzând vestiar şi grup sanitar cu dus;


    - dispecerat - programare (după caz).

    ART. 54

    (1) Anexele vor fi individualizate pentru fiecare sala de operaţie.


    (2) Amenajarea de anexe comune la doua sali de operaţie se va putea face numai în cazul în care cel puţin o sala a blocului operator dispune de anexe individualizate.


    ART. 55

    Spaţiile tehnice pentru instalaţiile aferente blocului operator:


    a) vor fi amplasate în afară blocului operator, dar în imediata vecinătate a acestuia;


    b) vor cuprinde următoarele:

    - statie de preparare a apei sterile pentru spalare chirurgicala;


    - statie de preparare a gazului de narcoza;

    - statie de acumulatori şi camera tablou electric;


    - centrala de ventilaţie şi tratare a aerului (după caz).


    ART. 56

    Dispunerea spaţiilor şi organizarea circuitelor în interiorul blocului operator se vor face pe principiul zonarii după cerinţele de asepsie, trecerea făcându-se gradat dinspre spaţiile "neutre" (condiţii igienico-sanitare obişnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu conditionari igienice speciale), la cele aseptice:


    a) zona filtrelor de acces şi zona funcţiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de transfuzii, laborator pentru determinări de urgenta etc.) fac parte din zona "neutra";


    b) zona "curata" cuprinde camera de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaţiul de lucru al asistentilor medicali, camera de odihna pentru medici, camera de gipsare etc.;


    c) zona aseptica cuprinde sala de operaţie şi spaţiul de spalare şi echipare sterila a echipei operatorii.


    ART. 57

    În blocurile operatorii mari se accepta cuprinderea unei staţii de sterilizare proprii, distinctă de statia centrala de sterilizare care deserveste restul serviciilor din spital.


    ART. 58

    Blocurile operatorii mari pot fi dotate şi cu alte spaţii, după cum urmează:


    a) camera de dezinfecţie a aparaturii medicale mobile;


    b) punct farmaceutic;

    c) bănci de tesuturi;

    d) post de lucru pentru medici şi personal mediu anestezie;


    e) mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihna a personalului medical etc.


    ART. 59

    (1) Dimensionarea diverselor spaţii specifice este determinata de tipul de intervenţii chirurgicale, mărimea echipelor operatorii, mărimea blocului operator, nivelul de echipare cu aparatura, soluţia generală de conformare a blocului operator, după cum urmează:


    a) pentru sala de operaţie dimensiunile minime variaza de la 30 mp la 40 mp arie utila;


    b) pentru celelalte spaţii medicale, aria utila nu va fi mai mica de:


    - 12 mp - sala de spalare şi imbracare pentru chirurgi, pentru o sala;


    - 18 mp - sala de spalare şi imbracare pentru chirurgi, comuna la doua sali;


    - 10 mp - sala de spalare a instrumentelor;

    - 12 mp - un post de pregătire preoperatorie;


    - 10 mp - un post de trezire postoperatorie;


    - 25 mp - sala de gipsare.

    (2) Înălţimea libera a sălii de operaţie va fi de 3,2 m.


    (3) Uşile salilor de operaţii vor avea lăţimea de minimum 1,20 m.


    ART. 60

    Blocul operator va avea:

    a) legatura directa cu serviciul de anestezie - terapie intensiva şi sterilizare centrala (dacă nu are sterilizare proprie);


    b) asigurate legături uşoare cu: blocul de naşteri (când acesta nu are sala proprie de operaţii cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgenta, laboratorul de anatomie patologica (pentru examene extemporanee) şi secţiile de spitalizare.


    Serviciul de anestezie - terapie intensiva (AŢI)


    ART. 61

    (1) Serviciul AŢI centralizează toate cazurile medicale grave, care necesita supraveghere continua şi îngrijire intensiva 24 de ore din 24.


    (2) Asistenta medicală se asigura de un personal înalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi medicale specializate (pentru compensarea şi monitorizarea funcţiilor vitale ale organismului bolnavilor).


    ART. 62

    Mărimea serviciului (numărul de paturi) variaza în funcţie de capacitatea şi profilul spitalului, astfel:


    a) serviciile AŢI mici (sub 15 paturi), precum şi cele pentru spitalele de specialitate se zoneaza în sector septic, respectiv în sector aseptic;


    b) serviciile AŢI mari, în spitalele multiprofilate, se organizează pe sectoare (unităţi) distincte, după profilul medical sau după gravitatea cazurilor, prevăzându-se şi un compartiment amenajat corespunzător, destinat cazurilor septice.


    ART. 63

    Pentru unele profiluri medicale, dacă particularităţile procedurilor medicale şi/sau numărul de paturi aferent o justifica, se pot organiza compartimente de terapie intensiva specializate, distincte de unitatea centrala, amplasate în secţiile medicale respective (sunt vizate mai ales următoarele specialităţi: cardiologie şi boli vasculare, pediatrie, arsi şi traumatologie, transplant de organe).


    ART. 64

    Spaţiile componente ale serviciului AŢI sunt următoarele:


    a) unităţile de îngrijire - saloane sau nuclee cu spaţii aferente pentru: postul de supraveghere (directa şi/sau monitorizata), grupul de igienizare, depozite diverse;


    b) camera de lucru pentru asistente, cuplata cu statia centrala de monitorizare şi semnalizare;


    c) cabinete pentru medici anestezisti, cu grup sanitar;


    d) sala de mici intervenţii şi tratamente speciale, cu anexele ei (în cazul serviciilor AŢI mari);


    e) depozite pentru aparatura, instrumentar, produse farmaceutice;


    f) mic laborator pentru determinări de urgenta (se poate utiliza în comun cu blocul operator);


    g) boxa pentru lenjerie curata;

    h) spaţiu sanitar pentru prelucrarea şi igienizarea obiectelor de inventar, cu boxa pentru colectarea obiectelor murdare (rufe, deşeuri);


    i) vestiar-filtru pentru personalul medical, prevăzut cu grup sanitar şi dus;


    j) filtru de acces pentru pacienti şi materiale, cuplat cu un spaţiu (vestiar) pentru echiparea în vestimentatie de protecţie a persoanelor străine serviciului (apartinatori sau alt personal medical decât al sectiei).


    ART. 65

    Circuitul interior al persoanelor este de tip închis pe considerente de asepsie, dar şi pentru izolare fata de perturbari externe (agitatie, zgomot, vizite inoportune).


    ART. 66

    (1) Unitatea (nucleul) de îngrijire intensiva se conformează şi se dimensioneaza în raport de cazuistica proprie spitalului, respectiv de numărul de paturi afectat unei echipe de îngrijire.


    (2) Capacitatea optima cuprinde 5-6 paturi aferente unui post de supraveghere.


    (3) Capacitatea maxima cuprinde:

    a) 8 paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere, îngrijirea nu se mai considera intensiva);


    b) arie utila minima/pat: 12 mp;

    c) arie utila minima/post de supraveghere: între 12 mp şi 15 mp;


    d) dotare sanitară aferentă: grup sanitar cu closet, lavoar şi "ploscar".


    ART. 67

    (1) Modul optim de alcătuire a unei unităţi de îngrijire este de tip nucleu cu camere (compartimente) de 1-2 paturi, grupate în jurul postului de supraveghere al echipei de îngrijire, prevăzut cu pereţi vitrati şi goluri de trecere spre acesta.


    (2) Sistemul de spitalizare în saloane mari de 5-7 paturi, cu paturile izolabile prin perdele sau panouri uşoare, este nerecomandat, fiind mai puţin igienic.


    (3) Indiferent de soluţia tipologica aplicată, fiecare unitate de îngrijire din AŢI va avea cel puţin o rezerva de un pat cu grup sanitar pentru cazurile care necesita izolare epidemiologica severă.


    ART. 68

    (1) În mod curent, mai ales la spitalele mici şi mijlocii, serviciul AŢI se amplaseaza în imediata vecinătate a blocului operator, pe acelaşi nivel cu acesta.


    (2) Serviciul AŢI se poate amplasa şi la nivel superior sau inferior fata de blocul operator (la spitalele mari şi foarte mari), cu condiţia realizării unei legături directe, prin scara şi ascensor.


    Serviciul de sterilizare centrala

    ART. 69

    În spitale activităţile de sterilizare se centralizează cu precădere în cadrul serviciului de sterilizare centrala, cu următoarele excepţii obligatorii:


    a) sticlaria şi materialele de laborator se sterilizeaza în interiorul laboratorului;


    b) produsele farmaceutice injectabile se sterilizeaza în cadrul farmaciei;


    c) biberoanele şi alt inventar marunt legat de alimentaţia sugarului se sterilizeaza în compartimentul biberonerie al sectiei de pediatrie.


    ART. 70

    (1) Serviciul central de sterilizare va avea circuit închis pentru persoane, cu acces unic dinspre circulatiile generale ale spitalului.


    (2) În cazul în care serviciul central de sterilizare se alipeste blocului operator, mai poate avea o comunicare interioară cu circulatiile acestuia (prin usa în zona "neutra" şi prin ghiseu în zona "curata" a blocului, descrise la art. 56).


    ART. 71

    În cadrul serviciului de sterilizare, spaţiile se împart şi se asaza în flux astfel încât sa se asigure circuite separate pentru instrumentarul şi materialele nesterile de cele sterile, după cum urmează:


    a) zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzând spaţiile pentru primire, depozitare temporară, sortare, prelucrare primara, introducerea în aparatele sau camera de sterilizare;


    b) zona de sterilizare propriu-zisa sau "zona fierbinte";


    c) zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzând spaţiile pentru scoatere din zona fierbinte şi răcire, sortare, inscriptionare, depozitare, predare;


   d) sectorul anexe comune: birou de evidenta, depozit de detergenti şi talc (după caz), vestiar şi grup sanitar cu dus pentru personal.


    ART. 72

    (1) Prelucrarea primara a materialelor nesterile este diferenţiată ca proceduri pentru diferite categorii de materiale (instrumentar metalic, cauciucarie, material moale) şi se desfăşoară în spaţii distincte (boxe, alveole, nise).


    (2) Spaţiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru spalare, pregătirea (confecţionarea) materialului moale, pudrare cu talc, ambalare, aşezare pe rastele sau în casolete, conform tehnologiei impuse de tipul de aparatura de sterilizare utilizat.


    ART. 73

    Zona "fierbinte" poate fi alcătuită în doua moduri:


    a) fie dintr-o camera de sterilizare (eventual doua, separand sterilizarea umeda de sterilizarea uscata), asezata pe linia fluxului între zona nesterila şi cea sterila, în care se amplaseaza aparatele de sterilizare şi mesele pentru descărcarea casoletelor;


    b) fie din chiar frontul alcătuit din aparatura de sterilizare inseriata, dacă se utilizează autoclave şi echipamente cu deschidere dubla, sistem recomandat la spitalele mijlocii şi mari, pentru a se asigura separarea completa a circuitului nesteril de cel steril.


    ART. 74

    Sterilizarea materialelor se poate face conform normelor Ministerului Sănătăţii Publice, aparatura fiind diferenţiată în funcţie de agentul sterilizant.


    ART. 75

    (1) Dimensionarea şi organizarea statiei de sterilizare se vor face în funcţie de:


    a) numărul de paturi (capacitatea spitalului) şi numărul salilor de operaţie;


    b) cantitatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinata în dmc/pat/zi, corespunzător profilului spitalului;


    c) tipul şi capacitatea aparatelor de sterilizare;


    d) durata unui ciclu de sterilizare, pe fiecare tip de aparat.


    (2) Se recomanda prevederea pentru fiecare categorie de aparate a câte unuia suplimentar care sa preia efectuarea operaţiunilor în caz de avariere a aparatelor aflate în serviciu.


    ART. 76

    (1) Serviciul de sterilizare centrala se amplaseaza cat mai aproape de blocul operator şi trebuie sa aibă legături cat mai directe cu serviciul AŢI, blocul de naşteri, serviciul de urgente, laboratoarele de explorari functionale, secţiile medicale cu paturi.


   (2) La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare de paturi de chirurgie, se recomanda alipirea statiei de sterilizare la blocul operator, cu crearea unui circuit specializat pentru relaţia cu acesta.


    (3) La spitalele generale mari şi foarte mari, dacă mărimea blocului operator o justifica, se poate amenaja o statie de sterilizare proprie blocului operator, separand activităţile de sterilizare de restul spitalului.


    Blocul de naşteri

    ART. 77

    În blocul de naşteri se efectuează centralizat activitatea de asistenta medicală calificată a parturientelor pe parcursul naşterii.


    ART. 78

    Modul de conformare al blocului de naşteri şi locul cel mai potrivit de amplasare în cadrul spitalului sunt depedente de:


    a) felul cum se organizează în cadrul spitalului, respectiv al sectiei de profil, asistenta parturientelor de la primirea în spital şi pana la terminarea naşterii;


    b) capacitatea acestuia (numărul de naşteri/zi, rezultată din capacitatea sectiei de obstetrica prevăzută în structura spitalului);


    c) sistemul adoptat pentru asistarea parturientei în timpul celor trei faze ale naşterii: travaliu, expulzie, postpartum.


    ART. 79

    În principiu, un bloc de naşteri este constituit din următoarele componente spatiofunctionale:


    a) compartiment de primire şi prelucrare sanitară specifica (dacă activităţile nu au fost preluate de serviciul de primire-internare descris la art. 29);


    b) unităţi pentru naştere (o suita de spaţii pentru triada de activităţi specifice: travaliu, expulzie, postpartum);


    c) eventual sala de operaţie, descrisă la art. 56 şi 59;


    d) camera de resuscitare a nou-nascutului;

    e) spaţii de lucru pentru personal (cabinet pentru medici, camera de lucru pentru moase, boxe pentru depozitarea instrumentarului şi materialelor sterile);


    f) spaţii gospodăreşti (mic oficiu alimentar, boxe pentru depozitarea lenjeriei şi efectelor, spaţiu de colectare-evacuare a rufelor murdare şi deşeurilor);


    g) filtru de acces şi dotări sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar şi dus, compartimentat pe sexe, grup sanitar pentru paciente).


    ART. 80

    (1) În blocurile de naşteri mici (2-3 unităţi de naştere) nu se recomanda prevederea unei sali de operaţie - pentru cezariene şi alte urgente -, acestea urmând a se efectua în blocul operator centralizat sau în sala de operaţii a sectiei de obstetrica-ginecologie.


    (2) La blocurile de naşteri mari (peste 10 naşteri/zi) este indicată prevederea sălii de operaţie în cadrul blocului, precum şi a spaţiului de pregătire-trezire aferent.


    ART. 81

    Blocul de naşteri va avea un circuit închis, controlat prin filtre de acces.


    ART. 82

    (1) Blocul de naşteri va fi compartimentat în sector septic şi aseptic.


    (2) Pentru spitalele mici şi mijlocii, cu mai mult de 50 de paturi de obstetrica, una din unităţile de naşteri va fi individualizata ca unitate septica, va primi anexe sanitare proprii şi se va izola în circuitul general al blocului de naşteri.


    (3) În cadrul spitalelor de specialitate, cu secţii de obstetrica care insumeaza mai mult de 150 de paturi, se vor crea doua blocuri de naşteri separate, dintre care unul septic.


    ART. 83

    Unitatea de naştere se poate alcătui în mai multe moduri:


    a) camera de travaliu tip salon cu 2-3 paturi (14-20 mp), conectata la o sala de naşteri, prevăzută cu o nisa (boxa) pentru prelucrarea primara a nou-nascutului (minimum 25 mp), urmată de o camera cu 2-3 paturi pentru terapia postpartum, cele 3 încăperi având usi între ele. O astfel de unitate funcţionează şi este dotată pentru un număr de aproximativ 20 de paturi de obstetrica;


    b) sala unica pentru travaliu şi expulzie, destinată unei singure parturiente, dotată cu pat, masa ginecologica şi punct pentru toaleta nou-nascutului (arie utila de 22-25 mp); paturile pentru terapia postpartum se grupează la un loc pentru mai multe astfel de sali, în saloane de 2-3 paturi. O astfel de unitate funcţionează şi este dotată pentru un număr de aproximativ 15 paturi de obstetrica fiziologica pentru o sala de travaliu-expulzie.


    ART. 84

    Amplasarea blocului de naşteri se poate face conform următoarelor doua moduri:


    a) amplasarea în cadrul sectiei sau compartimentului de obstetrica (justificată la spitalele mici, dar şi la spitalele generale mari, cu putine paturi de obstetrica);


    b) amplasarea în apropierea blocului operator şi a celorlalte servicii tehnico-medicale, pentru a înlesni cooperarea cu acestea, cooperare absolut necesară dacă spitalul are mai mult de doua secţii de obstetrica. Aceasta soluţie se aplica în mod curent la spitalele de specialitate (maternitati sau blocuri materno-infantile).


    Laboratorul de analize medicale

    ART. 85

    În acest compartiment se centralizează activităţile de laborator necesare examinării produselor biologice umane pentru o mai corecta apreciere a stării de sănătate sau a stadiului de imbolnavire a pacientilor. Laboratorul poate deservi atât pacientii internati în spital, cat şi pe cei ambulatorii.


    ART. 86

    Laboratorul va fi dimensionat şi structurat funcţional în concordanta cu mărimea şi profilul spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulatoriu, dar şi cu rangul spitalului în ierarhia unităţilor de asistenta medicală.


    ART. 87

    Laboratorul de analize medicale se va organiza conform normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice.


    ART. 88

    (1) La spitatele clinice universitare, la unele spitale de specialitate cu programe asociate de cercetare (institute medicale), pe lângă laboratorul de analize curente se dezvolta şi un sector mai mic sau mai mare de laboratoare specializate de cercetare clinica şi/sau paraclinica, caz în care apare şi un sector mare de creştere şi întreţinere de animale, numit biobaza.


    (2) Biobaza va fi amplasata izolat, în afară clădirilor spitalului.


    ART. 89

    (1) Încăperile cu activităţi periculoase se vor separa şi se vor delimita locurile de munca în care operaţiunile presupun degajari de noxe, prin crearea de boxe speciale sau nise de laborator.


    (2) Asemănător se protejeaza şi activităţile sau operaţiunile care necesita condiţii speciale de desfăşurare în ceea ce priveşte mediul aseptic sau steril, ecranarea luminii, protecţia fata de vibratii etc.


    ART. 90

    (1) Încăperile laboratorului de analize vor fi ferite de insolare şi vor avea condiţii de iluminare uniforma a zonelor de lucru. Orientarea favorabilă pentru fronturile cu ferestre este nord, nord-est şi nord-vest.


    (2) În cazul în care nu se pot evita orientările nefavorabile, se vor lua măsuri speciale de protecţie şi ecranare a suprafeţelor vitrate (geamuri termoabsorbante, brise-soleil).


    ART. 91

    (1) Întregul laborator de analize medicale va fi amenajat în circuit închis, nefiind permis accesul altor utilizatori decât personalul propriu.


    (2) Accesul pacientilor sau al personalului medical din spital este permis numai în spaţiile amenajate ca atare din compartimentul de recoltare directa a produselor biologice şi camera sau ghiseul pentru primirea probelor, respectiv ghiseul pentru eliberarea rezultatelor.


    (3) Fiecare încăpere a laboratorului de bacteriologie, virusologie, microbiologie, biochimie va fi asigurata cu sursa de apa potabilă rece şi calda, cu iluminat electric şi gaze.


    ART. 92

    Amplasarea laboratorului va permite legături directe cu serviciul de explorari functionale şi legături uşoare cu secţiile de spitalizare, sectorul ambulatoriu, serviciul de urgenta şi compartimentul de spitalizare de o zi.


    Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic


    ART. 93

    Serviciul grupează centralizat toate investigaţiile bazate pe utilizarea radiatiei Roentgen pentru aducerea în domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac parte dintr-un sistem mai amplu de investigaţii, cel al tehnicilor de examinare imagistica.


    ART. 94

    (1) Serviciul de roentgendiagnostic este una dintre unităţile nucleare ce se pot constitui în cadrul spitalelor, pentru care sunt obligatorii solicitarea şi obţinerea de avize speciale, de amplasare şi funcţionare, din partea autorităţilor responsabile cu controlul activităţilor ce folosesc radiatii nucleare.


    (2) Modul de utilizare a radiatiei Roentgen pentru diagnosticul medical, condiţiile ce trebuie sa le îndeplinească aparatura, precum şi modul de alcătuire, dimensionare şi ecranare la radiatii a încăperilor sunt strict condiţionate de normele de securitate nucleara - regimul de lucru cu surse de radiatii nucleare.


    ART. 95

    La proiectare sau reamenajare, dimensionarea şi structurarea serviciului sunt dependente de numărul şi tipul de aparate radiologice ce urmează a se instala, de cerinţele fluxului medical specific, de considerente de optimizare a măsurilor de radioprotectie. Pentru fiecare aparat sunt precis determinate necesarul de încăperi şi condiţiile tehnologice de montaj.


    ART. 96

    (1) Tipurile de aparate radiologice utilizate în mod curent în serviciul de roentgendiagnostic sunt:


    a) aparate de Rx-scopie şi Rx-grafie, independente sau cuplate la un post comun de comanda;


    b) aparate de Rx-grafie specializată (angiografie, mamografie, limfografie, radiografie dentara);


    c) aparate pentru microradiofotografie (MRF);


    d) aparate pentru tomografie computerizata (CT).


    (2) Pentru fiecare aparat sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o unitate funcţională de examinare.


    ART. 97

    În structura serviciului de roentgendiagnostic intra următoarele categorii de spaţii:


    a) unităţile functionale de examinare (compuse din camera de investigatie, posturile de comanda şi control, boxele de dezbracare pentru pacienti, spaţiile sanitare şi tehnice aferente);


    b) spaţii de asteptare pentru pacienti, cu grupuri sanitare aferente;


    c) spaţii medicale pentru relaţia cu pacientul (secretariat, cabinete de consultaţii);


    d) spaţii pentru personal în afară relatiei cu pacientul (cabinete de lucru ale medicilor, camere de odihna pentru personal, vestiare cu dus şi grupuri sanitare);


    e) spaţii pentru prelucrarea şi stocarea filmelor radiologice (developare, triere, uscare, citire, depozitare);


    f) spaţii pentru întreţinere şi activităţi gospodăreşti (camera pentru tehnician de întreţinere, depozit pentru piese de schimb, boxe pentru întreţinere şi curăţenie etc.).


    ART. 98

    Unitatea de Rx-scopie şi Rx-grafie clasica, intalnita la toate spitalele, este constituită din următoarele încăperi:


    a) cele doua camere de investigatie, fiecare de minimum 20 mp (cu raportul laturilor de minimum 2/3), ecranate corespunzător la radiatii conform cu puterea aparatului;


    b) camera de comanda (comuna pentru cele doua aparate) cu suprafata de minimum 8 mp, prevăzută cu vizoare de sticla plumbata spre camerele de investigatie, sau vizionare directa pe monitor TV;


    c) boxe de imbracare-dezbracare pentru pacienti, pe fluxul de intrare în camerele de investigare;


    d) spaţiul de lucru pentru asistenţi medicali (prepararea bariului, prepararea seringilor şi substanţelor de control injectabile) cu suprafata de minimum 6 mp, în relatie directa cu camerele de investigatie;


    e) grup sanitar pentru pacient, în relatie cu camera de Rx-scopie.


    ART. 99

    Pentru unitatea de angiografie, în care se efectuează cateterism vascular, nu sunt necesare boxele de dezbracare, dar este necesar un spaţiu de pregătire a pacientului, un spaţiu de spalare pentru medici şi o boxa pentru spalarea instrumentarului utilizat. Camera de investigatie va avea minimum 25 mp.


    ART. 100

    Unitatea de tomografie computerizata se compune din: camera de investigatie (30-35 mp), camera de comanda (minimum 15 mp) prevăzută cu vizor mare de vizionare radioprotejat, camera pentru computere (10-12 mp), camera pentru pregătirea bolnavului, boxe de dezbracare, camera pentru evaluare, spaţiile tehnice indicate de furnizorul aparatului.


    ART. 101

    Unitatea de microradiografie va cuprinde: camera de investigatie (18-20 mp), camera de comanda (care este şi spaţiul de lucru al persoanei care manipuleaza aparatul) şi boxele de dezbracare pentru pacienti.


    ART. 102

    (1) Spaţiile destinate prelucrării filmelor radiologice se dimensioneaza după numărul de filme ce trebuie prelucrate şi după tehnica utilizata (manuală sau automată).


    (2) Spaţiile menţionate la alin. (1) vor cuprinde: camera obscura, camera luminoasa şi depozitul pentru filme neexpuse.


    (3) Camera obscura trebuie sa fie în legatura directa cu camerele de investigatie prin ghisee speciale de transmitere a filmului (radioprotejate şi duble, de tip passe-cassettes).


    (4) Depozitul pentru filmele neexpuse va fi protejat fata de radiatii calorice sau roentgen.


    ART. 103

    (1) Amplasarea serviciului de roentgen-diagnostic se face preferenţial la nivelurile inferioare ale clădirii (demisol, parter, etaj 1) datorită încărcării structurale mari date de greutatea aparaturii şi a elementelor constructive de ecranare (plumb, tencuieli baritate).


    (2) Nu exista contraindicatii de amplasare a altor servicii sau compartimente ale spitalului în vecinătatea unităţilor radiologice (lateral, la nivelul superior sau la nivelul inferior), dacă se aplica măsurile normate de radioprotectie la elementele constructive de separare fata de alte spaţii, conform Normelor fundamentale de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000, Normelor privind radioprotectia persoanelor în cazul expunerii medicale la radiatii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 285/79/2002, şi Normelor sanitare de baza pentru desfăşurarea în siguranta a activităţilor nucleare, aprobate prin <LLNK 12004   381 501201   0 42>Ordinul ministrului sănătăţii nr. 381/2004.


    ART. 104

    Serviciul de roentgendiagnostic va avea legături cat mai directe posibil cu blocul operator, serviciul de urgenta, secţiile medicale şi serviciul de explorari functionale.


    ART. 105

    (1) La spitalele mari şi foarte mari, unităţile radiologice pot fi amplasate şi separat de serviciul central, în sectorul de urgente, în blocul operator, sau în secţia de ortopedie.


    (2) Aceste unităţi se vor trata ca practici şi activităţi nucleare distincte şi se vor supune, ca şi serviciul central, normelor fundamentale şi de baza de la art. 103, precum şi cerinţelor de radioprotectie specifice practicii:


    a) pentru radiologia de diagnostic şi radiologia interventionala: Normele de securitate radiologica în practicile de radiologie de diagnostic şi radiologie interventionala, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 173/2003, modificat prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 291/2004;


    b) pentru radioterapie: Normele de securitate radiologica în practica de radioterapie, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 94/2004;


    c) pentru medicina nucleara: Normele de securitate radiologica pentru practica de medicina nucleara, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 358/2005.


    Serviciul (laboratorul) de explorari functionale şi alte investigaţii anatomofiziologice complexe


    ART. 106

    În cadrul acestui serviciu se grupează, centralizat pe spital, o mare varietate de tehnici de investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi specializate de inalta tehnologie şi care permit obţinerea de date referitoare la potenţialul funcţional al diferitelor organe şi sisteme ale corpului uman.


    ART. 107

    La proiectarea sau amenajarea serviciului:

    a) se vor preciza tipul şi numărul de laboratoare de explorari functionale necesare (în funcţie de mărimea şi profilul spitalului);


    b) se va stabili împreună cu proiectantul modul de organizare generală a serviciului (schema de grupare a unităţilor pe compartimente);


    c) se va indica aparatura medicală cu care se intenţionează sa se echipeze fiecare laborator (întrucât conformarea şi dimensionarea spaţiilor sunt dependente de prescripţiile şi conditionarile furnizorului de echipamente şi aparate medicale).


    ART. 108

    În mod uzual, în spitalele generale mijlocii şi mari, unităţile de explorari functionale vor fi grupate pe compartimente, în funcţie de organele şi sistemele anatomofiziologice investigate, astfel:


    a) explorari cardiorespiratorii şi cardiovasculare [electrocardiografie (EKG), diagnostic ultrasonic, probe de efort, ventilaţie pulmonara, bronhoscopie etc.];


    b) explorari ale funcţiilor digestive (tubaje gastrice şi duodenale, colonoscopie, rectoscopie etc.);


    c) explorari ale sistemului nervos [electroencefalografie (EEG), excitabilitate neuromusculara etc.];


    d) explorari ale funcţiilor metabolice;

    e) explorari ale funcţiilor renale (citoscopie, cateterism uretral etc.);


    f) explorari oftalmologice;

    g) explorari imagistice generale (ecografie, tomografie cu rezonanta magnetica - RMN).


    ART. 109

    În cadrul serviciului:

    a) laboratoarele aparţinând aceluiaşi compartiment se grupează pe un circuit intern care, pe lângă cabinetele destinate examinării propriu-zise, mai cuprinde: încăperi de lucru pentru medici şi personal sanitar mediu, camere pentru pregătirea pacientului în vederea examinării (după caz), anexe sanitare şi gospodăreşti, precum şi eventualele spaţii tehnice aferente echipamentului medical;


    b) pentru fiecare compartiment sau în comun pentru 2-3 compartimente (în funcţie de amploarea acestora şi de schema generală de organizare a serviciului), se prevăd spaţiile de asteptare pentru pacienti cu grupurile sanitare aferente, ghiseul de relaţii cu pacientul (informare, programare, eliberarea rezultatelor).


    ART. 110

    Evoluţia tehnicilor de explorare endoscopica şi laparoscopica, combinate cu proceduri terapeutice de tip chirurgical (cauterizari, extirpari, suturari), pune problema scoaterii laboratoarelor de endoscopie din cadrul compartimentelor specializate şi grupării lor într-un serviciu (compartiment) autonom de endoscopie, prevăzut cu toate anexele medicale, tehnice şi gospodăreşti necesare; în acest caz modelul tipologic de organizare a compartimentului de endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator.


    ART. 111

    La spitalele mari şi foarte mari unele unităţi de explorari functionale se pot regasi şi în componenta secţiilor medicale cu paturi, distinct de amplasarea lor în serviciul central (de exemplu: cabinet de ecografie în secţia de obstetrica-ginecologie, cabinet EKG în secţia de cardiologie).


    ART. 112

    (1) Amplasarea serviciului de explorari functionale se va face în apropierea serviciului de roentgendiagnostic şi a laboratorului de analize medicale.


    (2) Se va asigura o legatura directa cu serviciul de urgenta, cu sectorul ambulatoriu şi cu compartimentul de spitalizare de o zi.


    Laboratoarele de medicina nucleara

    ART. 113

    Procedurile medicale care utilizează pentru diagnostic şi/sau terapie substanţe radiofarmaceutice (izotopi) se izoleaza de restul activităţilor medicale, constituind un serviciu distinct în cadrul spitalului: laboratorul de medicina nucleara. Acest serviciu se organizează în spitalele generale mari şi foarte mari, precum şi în unele spitale de specialitate, cum ar fi cele de oncologie, endocrinologie, reumatologie etc.


    ART. 114

    În componenta serviciului pot intra (după caz) următoarele compartimente:


    a) izotopodiagnostic (unitate de explorari cu aparatura de tip scaner sau tip scintigraf);


    b) izotopoterapie (microunitate de spitalizare pentru pacienti trataţi cu produse radiofarmaceutice);


    c) laborator de analize medicale (pentru analiza produselor biologice de la pacientii trataţi sau investigati cu izotopi);


    d) laborator de preparare şi dozare (dilutie) a substanţelor radiofarmaceutice;


    e) anexe functionale şi tehnice comune pentru:


    - depozitarea surselor radioactive;

    - decontaminarea lenjeriei şi obiectelor de inventar;


    - decontaminarea personalului;

    - dezactivarea deşeurilor radioactive lichide şi solide;


    - tratarea şi filtrarea aerului.

    ART. 115

    Laboratorul de medicina nucleara se organizează ca o "unitate nucleara de lucru cu surse deschise", în sensul definit de normele de securitate radiologica.


    ART. 116

    (1) Laboratorul se amenajeaza în circuit închis, protejat prin filtre şi ecluze cu control dozimetric, la intrarea în laborator şi la trecerea dintr-un compartiment în celălalt.


    (2) Operaţiunile de transvazare a surselor cu concentraţie mare se fac în nise sau boxe special amenajate.


    (3) Efluentii şi deşeurile solide radioactive se colectează şi se stocheaza pe durata de timp necesară dezactivarii.


    (4) Aerul viciat din nise, boxe sau alte zone cu posibile concentrari de particule radioactive se filtreaza şi se controlează înainte de evacuarea în exterior.


    ART. 117

    (1) Laboratorul de medicina nucleara se amplaseaza la parterul sau la demisolul construcţiei, sub acesta urmând a fi soluţionat un spaţiu tehnic propriu, delimitat fata de alte spaţii comune sau de alte funcţiuni ale clădirii.


    (2) În afară accesului dinspre căile de circulaţie interioare ale spitalului, laboratorul de medicina nucleara va beneficia de un acces propriu direct din exterior, pentru aprovizionarea cu produse radiofarmaceutice şi pentru expedierea deşeurilor nedezactivate.


    (3) Nu sunt contraindicatii în ceea ce priveşte amplasarea altor funcţiuni spitaliceşti în spaţiile aflate alături sau deasupra încăperilor laboratorului.


    Serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală


    ART. 118

    Procedurile de fizioterapie şi recuperare medicală, mai amplu sau mai puţin dezvoltate, sunt nelipsite în structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca tratament principal în cazul spitalelor de specialitate. Amploarea şi structura serviciului sunt în funcţie de capacitatea spitalului, de profilul acestuia şi, după caz, de asocierea dispensarului policlinic.


    ART. 119

    Serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală poate cuprinde în structura sa următoarele compartimente:


    a) cultura fizica medicală (kinetoterapie);

    b) electrofototerapie;

    c) hidrotermoterapie;

    d) masoterapie;

    e) pneumoterapie;

    f) psihoterapie şi terapie ocupationala.

    ART. 120

    Pentru compartimentul de kinetoterapie (cultura fizica medicală) sunt necesare următoarele spaţii:


    a) sala de gimnastica în grup (dimensionata pentru 10-12 persoane);


    b) sala de gimnastica analitica (pentru 2-3 persoane);


    c) sala de elongatii;

    d) sala de terapie pe aparate;

    e) anexe: camere pentru instructori, depozit de materiale, vestiare pentru pacienti, separate pe sexe, grupuri sanitare.


    ART. 121

    (1) Compartimentul de electrofototerapie: se subimparte pe unităţi în funcţie de tipurile de proceduri utilizate:


    a) terapie cu curenţi de joasa frecventa sau ultrasunete;


    b) terapie cu curenţi de frecventa medie;

    c) terapie cu curenţi de inalta frecventa;

    d) terapie cu câmpuri electromagnetice;

    e) fototerapie.

    (2) În general aplicarea procedurilor de electroterapie se face în boxe de câte un pat, cuplate mai multe în cadrul unui cabinet, care va avea prevăzut şi un spaţiu de lucru pentru personalul medical.


    (3) Procedurile cu curenţi de inalta frecventa se izoleaza în încăperi distincte de celelalte proceduri; de asemenea, procedurile bazate pe câmpuri electromagnetice vor avea aparatele instalate în camere individualizate protejate corespunzător.


    (4) Încăperea pentru ultraviolete va fi închisă şi controlată în ceea ce priveşte ozonarea aerului.


    (5) Compartimentul de electrofototerapie va mai cuprinde: camera de odihna pentru personal, boxe de dezbracare pentru pacienti şi grupuri sanitare.


    ART. 122

    (1) În compartimentul de hidroterapie se grupează următoarele unităţi:


    a) hidrotermoterapie;

    b) hidroelectroterapie;

    c) hidrokinetoterapie.

    (2) Unităţile de hidrokinetoterapie se amplaseaza împreună într-o sala mare, incalzita şi ventilata corespunzător, prevăzută la intrare cu filtre-vestiar, closete şi duşuri pentru pacienti, precum şi o camera cu grup sanitar pentru instructori. Bazinele mari vor avea scări şi rampe comode pentru acces, balustrade de protecţie la exterior, balustrade de sustinere la interior.


    (3) Celelalte unităţi de hidroterapie se amplaseaza în spaţii compartimentate în boxe şi aranjate în serie, accesibile pe o parte pentru pacienti (prin intermediul boxelor de dezbracare) şi deservite pe cealaltă parte de personalul specializat.


    (4) În cadrul compartimentului se mai prevăd: camera de lucru şi odihna pentru personal, depozit pentru lenjerie umeda dotat cu aparate de uscare, depozit pentru lenjerie curata, boxa pentru materiale de curăţenie.


    ART. 123

    Compartimentul de masoterapie se divizeaza în unitate pentru proceduri umede (dus-masaj, masaj subacval) şi unitate pentru proceduri uscate, astfel:


    a) unitatea pentru proceduri umede se amplaseaza separat sau poate fi cuplata cu celelalte unităţi de hidroterapie;


    b) unitatea pentru masaj uscat se amplaseaza de regula între compartimentul de hidroterapie şi cel de cultura fizica medicală.


    Masajul uscat se executa în boxe individuale inseriate, pe lângă care se prevede o camera de odihna pentru maseuri cu grup sanitar şi dus. Masajul uscat se executa în boxe individuale inseriate, pe lângă care se prevede o camera de odihna pentru maseuri cu grup sanitar şi dus.


    ART. 124

    (1) Compartimentul de pneumoterapie poate avea în componenta o unitate de aerosoli, o unitate de inhalatii, barocamera, o unitate de gimnastica respiratorie la aparate.


    (2) Unitatea de aerosoli se organizează fie într-o încăpere compartimentata în boxe pentru proceduri individuale, fie într-o sala comuna pentru mai mulţi pacienti, dacă se fac tratamente cu ultrasonoaerosoli.


    (3) Unitatea de inhalatii se poate organiza similar celei pentru aerosoli.


    (4) Barocamera va fi dimensionata corespunzător pentru un grup de 18-20 de pacienti, asezati pe scaune.


    (5) În cadrul compartimentului de hidroterapie se mai prevăd staţii de lucru şi de odihna pentru personalul medical, grupuri sanitare, boxe pentru lenjerie curata şi murdara, eventuale anexe tehnice pentru echipamente.


    ART. 125

    (1) Compartimentul de psihoterapie şi ergoterapie (terapie operationala) se adresează în special pacientilor care efectuează tratamente dificile şi/sau de lungă durata, fiind prezent la spitale de boli cronice, spitale pentru handicapati sau la spitale generale mari şi foarte mari, care au secţii de acest fel.


    (2) Unitatea de psihoterapie are în componenta cabinete pentru tratament individual, sala pentru psihoterapie de grup şi grupuri sanitare pentru personal şi pacienti.


    (3) Unitatea de terapie ocupationala cuprinde un număr de sali-atelier specializate pentru diferite activităţi (lucru manual, desen-pictura, tâmplărie), camere pentru personal, depozite de materiale şi grupuri sanitare.


    ART. 126

    (1) În zona accesului în serviciul de fizioterapie şi recuperare medicală se amplaseaza secretariatul de programare şi luare în evidenta, cabinetele pentru medici de specialitate şi pentru asistenta-sefa, garderoba pentru pacientii ambulatorii, vestiarele pentru personalul medical, depozitele de lenjerie şi cele pentru diferite produse farmaceutice necesare procedurilor.


    (2) Spaţiile de odihna postratament pentru pacienti se pot amplasa centralizat (în zona intrării), pentru serviciile mici, sau pe grupe de compartimente, în cazul serviciilor amplu dezvoltate.


    ART. 127

    (1) Amplasarea serviciului în cadrul spitalului va asigura legăturile directe cu secţiile medicale de spitalizare (prin intermediul nodului de circulaţie verticala) şi cu zona de acces în sectorul ambulatoriului.


    (2) Nu se permite ca serviciul sa fie traversat de căile de circulaţie generală ale spitalului.


    (3) Dacă serviciul are în componenta un compartiment de hidroterapie este recomandabila amplasarea lui la nivelul inferior (demisol sau parter), respectiv peste subsolul tehnic prin care se face distribuirea instalaţiilor şi vizitarea lor.


    (4) Se poate adopta şi amplasarea serviciului pe doua niveluri, caz în care la nivelul superior se amplaseaza compartimentele uscate (electroterapie, pneumoterapie, cultura fizica medicală, psihoterapie), asigurându-se o circulaţie verticala proprie (scara) între cele doua niveluri.


    Laboratorul de anatomie patologica şi prosectura


    ART. 128

    Serviciul este destinat efectuării de examene anatomopatologice ale pacientilor decedati (autopsie, analize de organe, tesuturi şi produse biologice), dar şi pentru examinari ale unor tesuturi prelevate de la pacienti vii (biopsii, punctii, extirpari chirurgicale).


    ART. 129

    Cele doua componente ce intra în structura serviciului, urmând a avea circuite interne relativ autonome, sunt:


    a) prosectura (prelucrarea cadavrelor şi autopsie); şi


    b) laboratoarele (histopatologie, histochimie, citologie).


    ART. 130

    (1) Compartimentul de prosectura se prevede la toate tipurile de spitale.


    (2) Laboratorul de anatomie patologica nu se organizează distinct la spitalele mici; în cazul acestora, sălii de autopsie i se alătură o încăpere-anexa pentru lucrări de laborator.


    (3) La spitalele teritoriale judeţene, de regula, pentru utilizarea mai eficienta a personalului şi aparaturii din dotare, laboratorului de anatomie patologica i se asociaza laboratorul judeţean de medicina legală.


    (4) La spitalele clinice serviciul se poate amplifica cu spaţiile necesare pentru învăţământul medical de specialitate, cu respectarea normelor.


    ART. 131

    Compartimentul de prosectura cuprinde următoarele spaţii:


    a) camera frigorifica compartimentata în boxe pentru depozitarea cadavrelor;


    b) sala de autopsie (cu unul sau doua posturi de autopsie, în funcţie de mărimea spitalului);


    c) sala pentru pregătirea cadavrelor în vederea predării acestora către apartinator;


    d) spaţiu pentru predarea cadavrelor către apartinator, cu acces propriu sau exterior;


    e) hol de asteptare pentru apartinatori, prevăzut cu grup sanitar;


    f) birou pentru întocmirea documentelor de deces;


    g) spaţiu de odihna şi grup sanitar cu dus, pentru personal;


    h) laborator aferent pentru autopsie (după caz).


    ART. 132

    Compartimentul laboratoare de anatomie patologica cuprinde:


    a) spaţii pentru prepararea probelor şi pieselor anatomice;


    b) spaţii pentru diverse determinări histochimice, citologice etc.;


    c) camera de microscopie şi histoteca;

    d) depozit sau spaţiu de expunere a pieselor anatomice;


    e) boxe de depozitare a reactivilor şi chimicalelor;


    f) camera medicului-şef;

    g) anexe pentru personal.

    ART. 133

    (1) Operaţiunile de autopsie şi cele de determinări de laborator sunt generatoare de noxe (mirosuri, degajari de vapori toxici) şi implica pericol de infectare. Dotarea cu nise de laborator pentru localizarea acestora şi ventilarea mecanică a încăperilor sunt obligatorii.


    (2) Pereţii camerelor vor fi faiantati (pana la înălţimea de 2 m), restul se vopseste în ulei. Podeaua va fi prevăzută cu sifon de pardoseala şi cu panta de scurgere racordata la reţeaua de canalizare. Reziduurile se dezinfecteaza înainte de deversare. Încăperile vor fi prevăzute cu instalaţii de apa calda şi rece, instalaţii electrice şi duşuri pentru personal.


    ART. 134

    (1) Amplasarea serviciului se face în asa fel încât sa se asigure un acces direct din exterior pentru apartinatori şi pentru preluarea cadavrelor. În zona acestui acces se va prevedea un spaţiu pentru stationarea masinii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor.


    (2) Accesul dinspre spital va fi amenajat cu un filtru igienico-sanitar, care sa asigure izolarea circuitului intern al serviciului de restul căilor de circulaţie din spital. Dinspre acest acces se vor asigura legături directe cu blocul operator şi nodul de circulaţie verticala al sectorului de spitalizare.


    Farmacia

    ART. 135

    (1) Farmacia este serviciul care asigura asistenta cu medicamente de uz uman a bolnavilor internati.


    (2) Farmacia asigura recepţia calitativă şi cantitativă a medicamentelor şi a altor produse de uz uman, conservarea acestora, eliberarea medicamentelor şi a altor produse de uz uman conform condicilor de prescrieri, asigura prepararea şi eliberarea preparatelor magistrale şi oficinale.


    (3) În funcţie de mărimea şi de profilul spitalului, farmacia poate avea secţie de sterile care trebuie sa îndeplinească Regulile de buna practica de fabricaţie a acestui tip de produse în conformitate cu legislaţia în vigoare.


    ART. 136

    Farmacia va cuprinde următoarele încăperi:

    a) o încăpere destinată primirii şi eliberării condicilor de prescriere a medicamentelor şi materialelor sanitare, venite din secţiile spitalului;


    b) oficina - încăpere destinată pregătirii condicilor de prescripţii medicale;


    c) receptura - încăpere destinată preparării retetelor magistrale;


    d) laborator - încăpere destinată preparării medicamentelor oficinale;


    e) depozit de medicamente - care cuprinde o camera de recepţie a medicamentelor şi una sau mai multe încăperi destinate depozitarii medicamentelor şi a altor produse de uz uman;


    f) boxa pentru instalarea distilatorului;

    g) spalator;

    h) biroul farmacistului-şef;

    i) grup social compus din vestiar, dus, spalator, toaleta.


    ART. 137

    (1) Primirea medicamentelor se face în camera de recepţie, urmată de depozitarea lor în spaţiile destinate acestui scop.


    (2) Accesul se asigura direct din exterior şi se prevede cu rampa de descărcare.


    (3) Camerele de depozitare se organizează pe tipuri de produse:


    a) medicamente tipizate, produse din plante;


    b) substanţe farmaceutice care se vor depozita separat în funcţie de modul de ambalare;


    c) produse inflamabile (alcool, eter, acetona);


    d) dispozitive medicale.

    (4) Medicamentele termolabile se păstrează în frigidere.


    (5) Într-o încăpere distinctă se va asigura depozitarea ambalajelor returnabile şi a altor materiale necesare activităţii tehnice (flacoane, pungi, dopuri, etichete).


    ART. 138

    Dacă farmacia are secţie de produse sterile injectabile, încăperile acesteia vor fi destinate şi vor respecta Regulile de buna practica de fabricaţie în vigoare.


    ART. 139

    (1) Prepararea formulelor magistrale se face în camera denumita receptura.


    (2) Laboratorul este încăperea destinată preparării produselor oficinale; când spaţiul o permite, receptura şi laboratorul pot funcţiona într-o singura încăpere.


    (3) Pentru spalarea, uscarea şi depozitarea veselei şi ustensilelor se prevede o încăpere, accesibila din receptura şi laborator, denumita spalator.


    (4) Oficina este încăperea destinată pregătirii condicilor de prescripţii medicale.


    ART. 140

    (1) Secţia pentru produse sterile injectabile se proiectează conform normelor în vigoare. Ea se compune dintr-o suita de camere, ordonate tehnologic, ce alcătuiesc un circuit închis fata de restul farmaciei.


    (2) Accesul personalului în camera de preparare a soluţiilor sterile se face numai prin filtru, iar comunicarea dintre aceasta camera şi celelalte spaţii din fluxul de producţie se asigura prin ghisee.


    ART. 141

    Spaţiul pentru primirea şi eliberarea condicilor de prescripţii medicale este interfata farmaciei cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu retete medicale prescrise şi de unde se eliberează medicamentele şi celelalte produse. Restul farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit închis).


    ART. 142

    În cadrul farmaciei se vor organiza următoarele încăperi:


    a) biroul farmacistului-şef (amplasat în apropierea zonei de eliberare a medicamentelor);


    b) camera de odihna şi vestiarul personalului, cu grup sanitar şi dus;


    c) camera pentru arhivarea documentelor;

    d) boxa pentru materialele de curăţenie şi dezinfecţie.


    ART. 143

    (1) Farmacia va fi amplasata în spaţii adecvate, evitandu-se situarea ei în vecinătatea secţiilor care pot contamina sau influenta negativ calitatea medicamentelor.


    (2) Farmacia trebuie sa aibă o buna legatura cu toate serviciile medicale ale spitalului, de aceea va fi cat mai uşor accesibila dinspre nodul de circulaţie verticala.


    (3) Pentru a permite accesul direct din exterior, amplasarea favorabilă este la parter sau la etajul 1.


    (4) În cazul amplasarii farmaciei la etajul 1, între spaţiul de recepţie accesibil din exterior şi restul farmaciei se va asigura o legatura directa, proprie, prin ascensorul de materiale şi scara.


    Blocul alimentar (bucatarie)

    ART. 144

    Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacientii şi insotitorii internati, precum şi pentru personalul care serveşte masa la spital, bucataria dimensionandu-se în funcţie de numărul de portii.


    ART. 145

    În cadrul blocului alimentar se vor amenaja următoarele sectoare:


    a) recepţia şi depozitarea produselor alimentare neprelucrate;


    b) spaţii pentru prelucrari primare;

    c) spaţii pentru prelucrari finale;

    d) spaţiu pentru depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi);


    e) oficiu de distribuţie;

    f) control dietetic;

    g) anexe pentru personal.

    ART. 146

    (1) Bucataria are circuit închis, cu acces direct din exterior pentru aprovizionare şi evacuarea deşeurilor menajere.


    (2) Interfata spre spital o constituie oficiul de distribuţie în care are acces personalul de îngrijire din secţiile medicale, precum şi cel de deservire al cantinei (restaurantului cu autoservire).


    ART. 147

    Condiţiile de recepţie şi depozitare, prelucrare şi preparare a alimentelor, modul de organizare a circuitelor bucatariei şi măsurile de protecţie igienico-sanitare sunt cele prevăzute în normele şi prescripţiile referitoare la unităţile de alimentaţie publica.


    ART. 148

    Spaţiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor dimensiona în funcţie de stocul necesar pentru fiecare categorie, ţinându-se seama ca la unele produse de baza se face aprovizionarea pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezerva pentru cazuri de dificultăţi de aprovizionare sau dezastre.


    ART. 149

    Camerele pentru prelucrari primare:

    a) vor fi în număr de minimum doua, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, peste, păsări);


    b) se vor conecta direct cu spaţiile bucatariei propriu-zise sau prin intermediul unui coridor intern "curat", neinterferat de circuitele de aprovizionare "murdare".


    ART. 150

    (1) În bucataria propriu-zisa se vor organiza distinct următoarele zone de preparare (eventual separate prin pereţi de compartimentare parţială, la blocurile alimentare de mare capacitate):


    a) prelucrari termice pentru mesele principale (bucataria calda);


    b) prelucrari dietetice;

    c) prelucrari pentru micul dejun (bucatarie lapte-ceai);


    d) bucatarie rece.

    (2) Preparatele de patiserie-cofetarie se vor prelucra într-o încăpere distinctă.


    (3) Anexat direct bucatariei se amplaseaza camera pentru spălat vase.


    ART. 151

    (1) Modul de amenajare a oficiului de distribuţie a mancarii depinde de sistemul adoptat pentru livrarea acestora la secţiile de spitalizare, astfel:


    a) livrarea alimentelor preparate se face pentru intreaga cantitate necesară unei secţii (în recipiente mari); în acest caz încălzirea şi portionarea mancarii se fac în oficiile alimentare ale secţiilor şi tot aici se spala şi se păstrează vesela pentru pacienti şi carturile (carucioarele) de transport. Oficiile alimentare se vor dimensiona şi se vor echipa corespunzător acestor activităţi;


    b) din blocul alimentar, alimentele preparate se livreaza gata portionate pentru fiecare pacient, situaţie în care oficiul de distribuţie (sau bucataria) va fi dotat cu o linie specială de portionare şi catering. În acest caz, adiacent oficiului de distribuţie se vor prevedea spaţii, echipate cu linii mecanizate, pentru spalarea veselei întregului spital şi igienizarea carturilor; carturile pentru transportul mancarii portionate vor fi izolate termic; oficiile alimentare din secţii se vor dimensiona minimal.


    Se recomanda ca hrana bolnavilor sa fie servita la aproximativ 30 de minute de la preparare. În caz contrar, ele trebuie menţinute la o temperatura mai mare de 60°C sau la maximum 8°C. Alimentele preparate în afară blocului alimentar vor fi transportate la rece şi incalzite la minimum 60°C înainte de a fi servite bolnavilor.


    (2) Este interzisă păstrarea alimentelor preparate de la o masa la alta.


    ART. 152

    Dacă se adopta sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului alimentar la oficiile alimentare ale secţiilor de spitalizare se poate face fie în carucioare închise prin intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip monte-charge), dacă oficiile secţiilor se afla pe aceeaşi verticala cu oficiul central de distribuţie.


    ART. 153

    (1) Pentru stabilirea meniurilor şi controlul dietelor, în apropierea bucatariei şi a oficiului de distribuţie se vor plasa laboratorul de dietetica, prevăzut cu un frigider pentru probe alimentare, şi biroul dieteticianului.


    (2) Personalul bucătăriilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la angajare şi controalelor medicale periodice. Periodicitatea controalelor şi tipurile de examene care trebuie efectuate vor fi realizate conform normelor în vigoare.


    (3) Asistenta dieteticiana va supraveghea zilnic starea de sănătate şi de igiena individuală a personalului din blocul alimentar. Ea va investiga activ toţi lucrătorii înainte de a începe munca şi, dacă aceştia prezintă semne de boala, îi va trimite la medic. De asemenea, orice lucrator din blocul alimentar va raporta asistenţei dieteticiene apariţia în timpul lucrului a unor semne de boala care pot pune în pericol starea de sănătate a consumatorilor.


    ART. 154

    Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde următoarele amenajări:


    a) vestiar cu grup sanitar şi dus, separate pe sexe, amplasate lângă accesul personalului;


    b) sala de mese, amplasata în relatie cu oficiul de distribuţie.


    ART. 155

    Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea şi îndepărtarea reziduurilor menajere conform normelor.


    ART. 156

    (1) Blocul alimentar se va amplasa în asa fel încât legăturile acestuia cu secţiile de spitalizare sau cu cantina personalului sa nu traverseze alte zone gospodăreşti pentru care cerinţele de igiena sunt mai puţin severe.


    (2) Blocul alimentar se poate amplasa fie în clădirea principala a spitalului (la parter sau demisol), cu luarea măsurilor corespunzătoare privind protecţia spaţiilor spitaliceşti fata de degajarile de abur şi mirosuri (ventilaţie, sas-ecluza la accesul în spital), fie într-o clădire separată, caz în care legatura cu spitalul se va asigura printr-un coridor închis.


    Spălătoria

    ART. 157

    De regula, spălătoria se organizează ca un serviciu unic pe spital pentru următoarele activităţi: primire, dezinfecţie, spalare, calcare, reparare, depozitare rufe. La organizarea spatial-funcţională a spalatoriei se vor respecta următoarele cerinţe:


    a) separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare şi rufe curate;


    b) separarea sarjelor de rufe pe categorii de provenienta;


    c) diferentierea, pe întregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele pacientilor copii fata de cele pentru rufele pacientilor adulti.


    ART. 158

    (1) Pentru secţiile de boli transmisibile şi TBC, în spalatorie se va organiza, obligatoriu, un circuit complet distinct de al celorlalte secţii ale spitalului, cu compartimentarea corespunzătoare a spaţiilor pe întregul traseu de procesare a rufelor.


    (2) În cazul în care secţia de boli transmisibile este plasata în pavilion separat, se va organiza o spalatorie proprie în cadrul pavilionului.


    ART. 159

    (1) Dimensionarea spaţiilor şi echiparea cu utilaje a spalatoriei se fac în funcţie de capacitatea secţiilor de spitalizare, ţinându-se seama şi de amploarea celorlalte servicii tehnico-medicale.


    (2) Pentru spitalele generale se considera un minimum de 2,5 kg rufe pe zi şi pe pat.


    (3) La spitalele cu profil chirurgical sau de obstetrica-ginecologie se va lua în calcul o cantitate mai mare de rufe pe zi şi pe pat, respectiv între 3 şi 4 kg.


    ART. 160

    (1) Organizarea spaţiilor se face în flux continuu, după cum urmează:


    a) camera pentru primirea şi trierea rufelor murdare (în care rufele murdare, ambalate în saci, sunt aduse de personalul secţiilor şi predate spalatoriei);


    b) spaţiu pentru dezinfectia rufelor, amenajat cu cazi de baie pentru inmuiere în dezinfectant, în număr suficient pentru a se putea separa rufele provenind de la diversele secţii. Dezinfectia se poate face şi direct în utilajul mecanizat de spalare, numai dacă acest utilaj are un program special de dezinfecţie, corespunzător cerinţelor de igiena pentru spitale;


    c) spălătoria propriu-zisa, în care se amplaseaza utilajele mecanizate pentru spalare şi stoarcere prin centrifugare;


    d) spaţii pentru uscatorie şi calcatorie (sala comuna sau compartimentata pentru cele doua operaţii, separată însă de sala spalatoriei pentru a se asigura menţinerea condiţiilor de igiena); uscarea şi călcarea rufelor se fac mecanizat sau manual;


    e) încăpere pentru repararea rufelor, amplasata între calcatorie şi depozitul de rufe curate;


    f) depozit de rufe curate, în care se face şi sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru secţiile şi serviciile de destinaţie;


    g) camera de eliberare a rufelor curate, în care are acces personalul din secţiile medicale.


    (2) Anexele pentru personalul propriu vor include:


    a) vestiar cu grup sanitar şi dus;

    b) camera de odihna;

    c) biroul responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de primire şi eliberare a rufelor.


    ART. 161

    Circuitul interior al spalatoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului. Modul de amplasare a utilajelor şi instalaţiilor aferente va avea în vedere asigurarea condiţiilor pentru întreţinere uşoară şi rapida (reparaţii, curatare).


    ART. 162

    Spălătoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul clădirii principale a spitalului (la primul nivel peste subsolul tehnic), caz în care se vor asigura toate măsurile pentru a nu permite pătrunderea în spaţiile medicale a aburului şi mirosurilor, fie în pavilion separat (eventual cu alte funcţiuni gospodăreşti), caz în care comunicarea cu clădirea spitalului se va face printr-un coridor de legatura.


    Depozitele centrale

    ART. 163

    În cadrul unităţii sanitare trebuie sa existe un spaţiu central de depozitare a materialelor.


    ART. 164

    (1) Depozitul central de materiale trebuie sa fie conceput şi amenajat corespunzător.


    (2) Depozitul central de materiale se recomanda sa fie o construcţie separată de clădirea unităţii sanitare.


    (3) Dacă se apelează la spaţiile existente, încăperile se vor amenaja astfel încât sa răspundă cerinţelor de mai jos.


    (4) Pentru încăperile amenajate ca depozit în subsoluri tehnice se va asigura o buna hidroizolatie şi termoizolatie conductelor care traverseaza încăperile.


    (5) Pentru o depozitare adecvată a materialelor de diferite tipuri se poate opta pentru o singura încăpere suficient de mare sau mai multe încăperi dotate cu mobilier corespunzător necesităţilor.


    ART. 165

    Materialele sanitare se depoziteaza separat de cele nesanitare.


    ART. 166

    (1) Spaţiile de depozitare vor fi prevăzute cu utilaje frigorifice pentru păstrarea materialelor care necesita refrigerarea.


    (2) Se va asigura protecţia impotriva radiatiilor solare a materialelor sensibile.


    (3) Se vor păstra o temperatura şi un nivel de umiditate adecvate tipului de materiale depozitate.


    (4) Se va asigura ventilatia naturala şi/sau artificiala, astfel încât sa se păstreze calitatea aerului interior, conform normelor în vigoare.


    (5) Finisajele vor fi făcute cu vopsea lavabila.


    (6) Pavimentul depozitului va fi neted, fără crapaturi, din materiale antiderapante, rezistente la compresiune, socuri şi uzura, înclinat şi cu o hidroizolatie buna.


    ART. 167

    (1) Accesul în spaţiul de depozitare trebuie sa fie suficient de larg, astfel încât sa fie posibila folosirea mijloacelor mecanice de transport şi manipulare. Se recomanda ca accesul sa se facă direct din exterior.


    (2) În depozitul central se vor folosi mijloace mecanice adecvate de manipulare, cantarire, ridicare şi distribuire a materialelor, pentru a se evita ca lucrătorii sa poarte greutăţi mai mari decât cele prevăzute în normele de protecţia muncii în vigoare.


    ART. 168

    (1) Receptionarea materialelor, verificarea şi distribuirea către localizari se fac în ziua primirii, într-o zona special destinată, denumita zona de primire. În aceeaşi încăpere se predau materialele către compartimentele unităţii sanitare.


    (2) Materialele care sosesc la sfârşitul programului de lucru şi care nu pot fi distribuite către localizari se vor păstra în zona de primire împreună cu documentele insotitoare. Excepţie fac materialele care necesita refrigerare şi care se vor pune în frigidere imediat după primirea lor.


    (3) Materialele primite către localizari şi sub localizari se vor aseza pe rafturi, în spatele celor deja existente în depozit, pentru ca materialele sa fie folosite în ordinea intrării în depozit. Materialele cu termen de valabilitate depăşit nu se păstrează în depozit. Ele se scot din depozit şi vor urma filiera de eliminare finala a deşeurilor, conform reglementărilor în vigoare.


    (4) Incarcaturile de pe carucioare vor fi asigurate în timpul deplasarii impotriva rasturnarii sau caderii. În timpul transportului, materialele distribuite către secţiile unităţii sanitare vor fi protejate impotriva oricărei contaminari sau deteriorări, pentru a se păstra integritatea ambalajului şi a produsului.


    ART. 169

    Evidenta materialelor sanitare se tine pe baza catalogului materialelor folosite în unităţile sanitare.


    ART. 170

   (1) Se vor respecta Normele de prevenire şi stingere a incendiilor (PSI) pentru depozitarea substanţelor inflamabile.


    (2) Se interzice fumatul în încăperile în care sunt depozitate substanţe sau materiale uşor inflamabile. Acest tip de materiale vor fi depozitate într-un spaţiu special amenajat, cu acces separat. Substantele toxice vor fi ţinute în recipiente etanse, etichetate şi depozitate în condiţii sigure, conform normelor în vigoare.


    (3) Se vor lua măsuri de precautie pentru evitarea accidentelor de munca la manipularea substanţelor periculoase.


    (4) Orice accident sau incident produs în spaţiile de depozitare a materialelor va fi comunicat de îndată supervizorului depozitului, care va anunta responsabilul cu protecţia muncii din unitatea sanitară.


    ART. 171

    Personalul de distribuţie din depozit (lucrătorii) trebuie sa folosească echipament de protecţie (manusi, sorturi etc.) atunci când manipuleaza substanţe potenţial toxice. Suprafata depozitului central trebuie sa corespundă cu necesităţile de depozitare.


    ART. 172

    Materialele medicale se depoziteaza separat de materialele nemedicale.


    ART. 173

    Materialele sterile se depoziteaza separat de cele nesterile.


    ART. 174

    Spaţiile de depozitare trebuie sa fie prevăzute cu instalaţii frigorifice pentru materialele care necesita refrigerarea.


    ART. 175

    Fiecare dintre compartimentele, laboratoarele şi/sau secţiile unităţii sanitare trebuie sa fie dotate cu un spaţiu special destinat pentru primirea şi distribuirea materialelor.


    ART. 176

    În depozitul central se vor folosi obligatoriu mijloace adecvate de manipulare, cantarire, ridicare, transport şi distribuire a materialelor.


    ART. 177

    Depozitul central va fi dotat în mod obligatoriu cu un spaţiu special amenajat pentru depozitarea substanţelor toxice.


    ART. 178

    Fiecare unitate sanitară va întocmi şi va păstra în mod obligatoriu un catalog al materialelor folosite.


    ART. 179

    Spaţiile de depozitare a materialelor din cadrul secţiilor unităţii sanitare (sublocalizari) vor fi amenajate corespunzător.


 

 

    ANEXA 4

 

                                NORME

           privind asigurarea condiţiilor generale de igiena


 

    ART. 1

    Incinta spitalului (toate clădirile şi anexele care asigura desfăşurarea activităţii) trebuie sa fie:


    a) delimitata de zonele din jur, astfel încât accesul în incinta sa fie controlat;


    b) zonata astfel încât sectoarele în care se desfăşoară activităţile medicale sa fie separate de cele tehnice şi gospodăreşti;


    c) prevăzută cu cai de acces pietonal şi pentru autovehicule;


    d) prevăzută cu o zona verde cu o suprafata de minimum 20 mp/pat.


    ART. 2

    Distanţele minime fata de alte clădiri sau surse de nocivitati din mediu vor asigura un perimetru de protecţie sanitară care sa evite depăşirea valorilor normate privind calitatea aerului şi nivelul de zgomot exterior.


    ART. 3

    (1) Finisajele încăperilor de spital în care stationeaza sau se deplaseaza bolnavii ori în care se desfăşoară activităţi medicale vor fi:


    a) lavabile;

    b) rezistente la dezinfectante;

    c) rezistente la decontaminari radioactive (după caz);


    d) fără asperitati care sa retina praful;

    e) bactericide (în spaţiile aseptice);

    f) negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer;


    g) rezistente la acţiunea acizilor (în laboratoare şi sali de tratamente).


    (2) Se interzice folosirea materialelor de finisaj care prin alcătuirea lor sau prin modul de punere în opera pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (artropode, acarieni, mucegaiuri) sau a substanţelor nocive ce pot periclita sănătatea omului.


    (3) Este interzisă amenajarea de tavane false în spaţiile frecventate de bolnavi.


    (4) Unghiurile dintre pardoseala şi pereţi trebuie sa fie concave.


    (5) Se interzice mochetarea pardoselilor.

    ART. 4

    (1) Toate încăperile din spital în care au acces bolnavii vor beneficia, în măsura posibilităţilor, de lumina naturala.


    (2) La proiectarea sau reamenajarea spitalului, ferestrele din încăperile unde au acces bolnavii vor fi astfel dimensionate încât sa asigure următoarele rapoarte specifice între aria ferestrelor şi suprafata pardoselii:


    a) 1/3-1/4 în sali de operaţie, de naştere, de tratamente şi laboratoare;


    b) 1/4-1/5 în saloane pentru alaptare, nou-născuţi, sugari şi farmacii;


    c) 1/4-1/6 în cabinete de consultaţii şi saloane pentru bolnavi;


    d) 1/5-1/8 în spaţii de lucru, bucatarii şi spaţii de sterilizare;


    e) 1/6-1/7 în sali de asteptare şi de fizioterapie.


    ART. 5

    (1) Iluminatul artificial este obligatoriu în toate încăperile din spital unde au acces utilizatorii.


    (2) Spitalul va fi dotat cu grup electrogen propriu pentru a se asigura continuarea activităţii în cazul întreruperii distribuţiei energiei electrice.


    ART. 6

    În încăperile pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve), instalaţiile şi corpurile de iluminat vor fi amplasate în asa fel încât sa asigure funcţionarea corespunzătoare a următoarelor sisteme de iluminat normal:


    a) iluminat general;

    b) iluminat local la pat, pentru lectura;

    c) iluminat local la pat, pentru examinarea şi îngrijirea bolnavilor;


    d) iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii.


    ART. 7

    (1) În cazul în care în toate încăperile spitalului în care au acces utilizatorii nu exista sisteme mecanice autorizate de ventilaţie, se vor asigura condiţii pentru ventilatia prin aerisire.


    (2) Pentru aerisirea permanenta pe timpul verii, ferestrele vor fi astfel construite încât sa permită deschiderea parţială a treimii sau jumătăţii superioare a acestora.


    ART. 8

    (1) Ventilatia mecanică se va asigura cu predilectie în sălile de tratament al pacientilor, în unităţile de tratament intensiv, în spaţiile de izolare, în blocurile de operaţie şi în grupurile igienico-sanitare.


    (2) Este obligatorie asigurarea ventilatiei mecanice prin exhaustare în spaţiile prevăzute în normele de protecţie a muncii.


    (3) Pentru protecţia mediului este obligatorie dotarea echipamentelor de ventilaţie mecanică prin exhaustare cu dispozitivele de filtrare prevăzute de norme.


    ART. 9

    (1) Se recomanda dotarea blocurilor operatorii (cu precădere pentru compartimentele de transplant, mari arsi, chirurgie pe cord deschis, imunodepresati), a serviciilor de terapie intensiva şi a unităţilor de prematuri din spitalele existente la data intrării în vigoare a prezentelor norme cu instalaţii de tratare specială a aerului (în cazul în care spitalul nu este încă dotat cu astfel de instalaţii).


    (2) Instalatia specială de tratare a aerului din dotarea compartimentelor menţionate la alin. (1) va trebui sa funcţioneze cu 100% aer exterior şi 3 trepte de filtrare, din care ultima treapta prin filtru de tip HEPA sau superior.


    ART. 10

    Spitalul trebuie sa aibă asigurat accesul la apa potabilă prin cel puţin una dintre variantele următoare:


    a) racord la sistem public;

    b) sistem individual din sursa proprie.

    ART. 11

    (1) Indiferent de sursa, calitatea apei va trebui sa corespundă normelor în vigoare.


    (2) Indiferent de scop, se interzice racordarea spitalului la reţele de ape industriale.


    ART. 12

    Se recomanda ca pentru spitalele cu 400 de paturi şi mai mult sa se prevadă o sursa proprie de apa (put), calitatea apei urmând a corespunde normelor în vigoare.


    ART. 13

    Pentru siguranta în consum a spitalelor alimentate cu apa potabilă din reţeaua publica, racordarea se va face prin doua bransamente. Pe aceste bransamente, în căminele de apometru se vor monta ventile de reţinere pentru a permite circulaţia apei într-un singur sens (de la reţeaua publica spre spital).


    ART. 14

    (1) Pentru asigurarea continua a necesarului de apa, spitalele vor fi dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate astfel încât sa asigure o rezerva de consum de 1-3 zile.


    (2) Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel încât aceasta sa fie în permanenta proaspăta.


    (3) În afară rezervei de consum se va asigura o rezerva de apa de incendiu, care sa permită funcţionarea hidrantilor interiori timp de 10 minute şi a celor exteriori timp de 3 ore.


    ART. 15

    (1) Pentru a asigura în permanenta debitele şi presiunile necesare functionarii optime a instalaţiilor de alimentare cu apa şi de combatere a incendiilor se vor prevedea staţii de ridicare a presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.


    (2) Instalaţiile vor fi astfel alcătuite încât sa nu permită stagnarea apei şi impurificarea ei cu rugina sau microorganisme.


    ART. 16

    Fiecare salon şi rezerva de bolnavi, cabinet de consultatie, sala de tratamente va fi prevăzut/prevăzută cu lavoar amplasat cat mai aproape de intrarea în încăpere; lavoarul va fi suficient de mare pentru a preveni stropirea şi va fi prevăzut cu următoarele:


    a) baterie de amestecare a apei calde cu rece, prevăzută cu robinet manevrabil cu cotul;


    b) dispenser de sapun lichid;

    c) suport/dispenser de hârtie-prosop;

    d) dispenser de lotiune pentru îngrijirea mainilor personalului (dacă nu este distribuita în flacoane individuale).


   ART. 17


    Materialele folosite pentru construcţia instalaţiilor interioare de apa potabilă rece şi calda, pentru construcţia rezervoarelor de stocare sau de transport, a recipientelor de stocare sau de transport trebuie sa corespundă cerinţelor legale privind utilizarea în contact cu apa potabilă.


    ART. 18

    (1) Alimentarea cu apa calda menajera a spitalului se face centralizat, de la centrala termica sau punctul termic propriu.


    (2) Pentru menţinerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum şi pentru evitarea risipei de apa punctul termic va fi prevăzut cu pompe pentru recircularea apei calde menajare.


    ART. 19

    Apa calda se va distribui în program continuu la toate punctele de distribuţie prevăzute cu lavoare, cazi/cadite de baie, duşuri.


    ART. 20

    Instalatia de apa calda va fi astfel construită încât sa permită accesul uşor pentru dezinfectia rezervoarelor, turnurilor de răcire şi condensatoarelor.


    ART. 21

    (1) Apele uzate evacuate din spital sunt: menajere obişnuite (de la grupurile sanitare), menajere cu nisip, pământ şi grăsimi (de la bucatarie şi spalatorie), acide (de la laboratoare), radioactive (de la laboratoare de medicina nucleara), contaminate cu agenţi patogeni (de la secţii de boli infectioase şi laboratoare de bacteriologie), pluviale.


    (2) Apele uzate din spital se colectează prin reţele interioare separate şi se evacueaza în reţeaua de canalizare a incintei, după tratarea celor care nu corespund normativelor în vigoare, după cum urmează:


    a) apele uzate cu nisip, pământ şi grăsimi vor fi trecute mai întâi prin separatoare;


    b) apele uzate de la secţiile de gipsare vor fi decantate în decantoare locale;


    c) apele uzate radioactive vor fi decontaminate în instalaţii de tratare şi rezervoare de stocare, alcătuite conform prescripţiilor din norme;


    d) apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de retenţie şi, după un control al radioactivitatii, vor fi evacuate la canalizarea publica sau tratate;


    e) apele uzate de la secţiile de boli infectioase şi/sau de la laboratoarele care lucrează cu produse patologice sau care prin specificul lor contamineaza apele reziduale cu agenţi patogeni se vor dirija spre o statie de dezinfecţie locală, în care se vor neutraliza agenţii nocivi, conform normelor Ministerului Sănătăţii Publice.


    ART. 22

    Absenta în zona a unor sisteme publice de canalizare se accepta numai pentru spitale mici rurale şi unele aşezăminte de postcura, caz în care unităţile sanitare respective vor fi prevăzute cu instalaţii proprii pentru colectarea, tratarea şi evacuarea apelor uzate, executate şi exploatate astfel încât sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.


    ART. 23

    Pentru evacuarea apelor pluviale spitalul va dispune de instalaţiile necesare care vor fi exploatate astfel încât sa prevină baltirile favorabile dezvoltării tantarilor.


    ART. 24

    (1) Compartimentele spitalului se doteaza obligatoriu cu echipamente frigorifice, după cum urmează:


    a) camere reci:

    - bucataria;

    - prosectura;

    b) frigidere tip domestic:

    - maternitatea (produse imunobiologice - vaccinuri, imunoglobuline);


    - punctul de transfuzii (sânge şi derivate de sânge, teste de laborator);


    - laboratorul de analize medicale (teste);


   - farmacia (specialităţi perisabile);

    - secţia de terapie intensiva;

    - secţiile de spitalizare - minimum 1 frigider de cel puţin 90 de litri la 20 de paturi de spital;


    c) congelatoare tip lada:


    - laboratorul;

    - banca de tesuturi şi organe.

    ART. 25

    Unitatea sanitară trebuie sa aplice planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind managementul deşeurilor periculoase.


                                     -----------

 

Inapoi
 

Situri utileSituri utile Adrese internet

 

Situri utileLegislatie Legi si reforme noi

 
  • - pentru aprobarea componenţei şi a atribuţiilor Consiliului ...
  • HOTARARE nr. 826 din 22 iulie 2009 - pentru aprobarea Planului-cadru intersectorial gradual pentru combaterea ...

citeste mai mult

Contact 

 
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj-Napoca
Str. Moților, nr. 68
Tel.: 0264597706
Fax: 0264599463
E-mail: office@spitcocluj.ro

Modalități de acces
:
Din gară se poate ajunge cu autobuzul nr. 9 până la stația ”Spitalul de Copii” de pe str. Moților.
De la Aeroportul Internațional Cluj circulă autobuzul nr. 8 până la Regionala CFR, de unde se poate opta pentru una din liniile: 6, 7, 30.
Cu autoturismul personal, accesul se face din str. Moților nr. 68 și ieșirea pe str. Cardinal Iuliu Hossu în zilele lucrătoare în intervalul orar  700 - 1500. În zilele libere și în timpul sărbătorilor legale, atât intrarea cât și ieșirea se fac pe str. Moților nr. 68.
Accesul pietonal se realizează de pe str. Moților nr. 68 (și de pe str. Cardinal Iuliu Hossu în zilele lucrătoare între orele 700 - 1500).



Vizualizare hartă mărită

detalii contact

 

Valid XHTML 1.0 Transitional Valid CSS!